Piesa de colectie
Veche ladă de zestre, maramureșeană
prima jumătate a secolului XX
lemn de fag, tăiat, sculptat și cioplit
"Lada de zestre este una dintre cele mai vechi și importante piese de mobilier țărănesc, întâlnită în toate zonele etnografice ale țării.
Ea era simbol al hărniciei și priceperii tinerei fete de măritat, dar și al bogăției familiei din care provenea. Cumpărată de părinții fetei de la meșterii specializați în confecționarea acestor piese de mobilier, numiți lădari, lada păstra în pereții ei din lemn valuri de pânză țesută în casă, scoarțe, ștergare și alte țesături folosite pentru organizarea interiorului locuinței, perne, plăpumi, dar și costume de sărbătoare și obiecte de podoabă, precum salba cu bani. Cu această zestre așezată în ladă (cu cât fata era mai harnică, iar familia ei era mai înstărită cu atât lada era mai mare) fata părăsea casa părintească pentru a-și urma bărbatul alături de care avea să-și întemeieze propria familie.După nuntă, lada de zestre era folosită ca dulap, pentru păstrarea hainelor și a pânzeturilor. De asemenea, în lada de zestre, femeia ajunsă la o anumită vârstă începea să așeze piese de costum lucrate cu mândrie de mână ei, dar și țesături (ștergare, batice) pentru înmormântare.
În lada de zestre, alături de țesăturile lucrate de mâna sa și păstrate cu sfințenie, țăranul român punea și o parte din sufletul său."
Lada oferită spre vânzare provine din regiunea istorică Maramureș și datează în mod foarte probabil din prima jumătate a secolului XX. Realizată din lemn de fag, această ladă prezintă câteva particularități atât din punct de vedere al motivelor etnografice cioplite pe corpul acesteia, cât și a unor elemente tehnice.
Din punct de vedere al optimizării practice, lada se remarcă prin prezența unei " scărițe " formată din două "trepte" realizate din stinghii bătute în picioarele de sprijin din partea stângă. Aceste ingenioase aplicații au atât o utilitate pratică, înlesnind accesul unui copil pe bancheta formată de capacul lăzii, dar și o utilitate tehnică, rigidizând ferm structura ansamblului.
În ciopliturile de pe picioarele din față, remarcăm, la cel din dreapta, motivul zigzagat al " scării către soare " care, în mod surprinzător este reluat , pe piciorul din partea dreapta-față, sub forma unei coloane a cărei geometrie se aseamănă cu celebra " Coloană fără șfârșit " sculptată de Constantin Brâncuși.
Sculptorul Ioan Marchiş, în teza sa de doctorat, subliniază că în vechime, oamenii, cu ajutorul liniei în zig-zag, au redat cursul unei apei. Traseul unui drum prindea contur dacă se adăuga o linie dreaptă dedesubt. Autorul ajunge la următoarea concluzie: „dacă figura umană este reprezentată în formă de Ʌ, atunci alăturarea mai multor secvenţe, simbolizând omul (ɅɅɅ) trădează deplasarea figurii înspre dreapta sau invers.
Panoul central prezintă o suită de motive geometrice, grupate în plan orizontal în trei registre. De sus în jos :
1. Romburi alungite, cu interior hașurat.
" Rombul este un element decorativ a cărui istorie se pierde în negura timpului. Se pare că pe teritoriul ţării noastre este unul dintre cele mai vechi ornamente dacă luăm în considerare falanga de cal găsită la Dubova, în Regiunea Porţilor de Fier, falangă ce are ca decor un romb cu interiorul haşurat cu linii. El este considerat simbolul feminin prin asemănarea lui cu vulva[19]. În acelaşi timp este format din două triunghiuri şi în cazul în care forma acestora este prelungă poate semnifica legătura între cer şi pământ şi chiar unirea între sexe ".
2. Registru cu pătrate hașurate cu motive romboidale , intercalate cu pătrate purtând motivul crucii în X ( Crucea Sfântului Andrei ) marcate în câmpurile conjuncturale cu " steluțe "sub formă de x-uri, invocând astfel protecția divină , răspândită în toate cele 4 puncte cardinale.
3. Suita de romburi hașurate, dispuse pe o scară " zimțată " formată din triunghiuri suprapuse. " Triunghiul isoscel cu baza mare ce are unghiul din vârf de 1080 şi cele de la bază de câte 360de grade corespunde numărului de aur. Triunghiul cu vârful în sus reprezintă bărbatul şi în acelaşi timp semnifică elanul. Baza triunghiului ne duce cu gândul la stabilitate pe când laturile care urcă semnifică dinamismul. Două triunghiuri echilaterale suprapuse formează pecetea lui Solomon despre care se spune că a fost primită din ceruri. Baza sigiliului atinge pământul iar vârful lui cerul, ceea ce simbolizează armonia, ordinea, comunicarea continuă între cer şi pământ. "
" Din punct de vedere matematiic, linia este simbolul infinitului; chiar limitată la capete, ea este formată dintr-o infinitate de puncte și o putem împărţi în două la infinit. Linia este cel mai simplu element geometric, dar stă la baza tuturor formelor pe care le cunoaştem. Tot ea este cea care creează legături între lucruri. Aşezată în plan vertical semnifică ascensiunea spre Dumnezeu, în plan orizontal orientează omul spre lume, societate, dar poate însemna şi moartea, atunci cand este asezata inttr-un anumit context grafic."
" Lăzile erau făcute de tâmplarii cei mai pricepuţi, care căutau lemnul cel mai bun, îl tăiau, îl ciopleau şi îl lăsau la uscat cel puţin doi ani. Cele mai bune lăzi erau confecţionate din stejar şi din fag, copacii fiind tăiaţi toamna, după ce se goleau de sevă, iar lemnul rămânea intact zeci sau chiar peste o sută de ani. Fetele de oameni gospodari aveau lăzi şi de 1,5 metri lungime, iar după ce era asamblată lada era sculptată cu motive simple " Prof. Oresia Leuciuc .
În prezent, poate și datorită emulației generate de Centenarul Marii Uniri, lada de zeste a devenit o piesă importantă în interioarele locuințelor moderne, fiind din ce în ce mai des utilizată ca piesă de accent, cu o deosebită semnificație simbolică , de apartenență la valorile tradiționale , dar și ca piesa un important aport de stil într-o compoziție eclectic-chic.
Urmele lăsate de acțiunea cariilor de lemn, conferă piesei un plus de personalitate și condiție "antique ". Lemnul a fost tratat anticarie, acestea fiind neutralizate.
Lemnul prezintă o frumoasă patină naturală și urme de uzură ce atestă vechimea piesei.
proveniență
Maramureș - România
periodizare
prima jumătate a secolului XX
periodizare realizată cu repere de tehnică de manufacturare, patina naturală a lemnului, documentare etnografică, proveniența de lot și arie geografică
marcaje
fără marcaje de autor
dimensiuni
lungime maximă : 100.8 cm
lațime maximă : 40.5 cm
înălțime: 45.8 cm
dimensiuni interioare : 89 cm / 40 cm
dimensiuni picioare de sprijin : 7 cm / 3.7 cm / 14.5 cm
adâncime : 35.5 cm
gramaj
17 kg
stare de conservare
Urmele lăsate de acțiunea cariilor de lemn, conferă piesei un plus de personalitate și condiție "antique ". Lemnul a fost tratat anticarie, acestea fiind neutralizate.
Lemnul prezintă o frumoasă patină naturală și urme de uzură ce atestă vechimea piesei.
COST TRANSPORT
Acest produs nu este disponibil pentru livrare prin curierat Poșta Română !
FAN COURIER : 80 lei
TOATE ARTICOLELE SE LIVREAZĂ ÎNSOȚITE DE CERTIFICAT de PREZENTARE și FACTURĂ FISCALĂ