Molimele, ciumele, plăgile, virușii ne lovesc puternic de când lumea și pământul, până în măduva fricilor primare, până când se declanșează instinctul animalic de autoconservare.
Cele mai cunoscute de noi, din consemnări istorice, au provocat pierderi uriașe, au ucis de la zeci de mii până la zeci și sute de milioane de oameni, au distrus economii și au necesitat timp îndelungat pentru recuperarea vieții de odinioară.
Aceste molime, așa cum sunt denumite în scrierile bisericești, au fost transmise de animale, cel mai adesea de rozătoare, astăzi , aparent, de lilieci.
Pentru a putea fi prevenite, epidemiile sunt acum studiate în laboratoare din întreaga lume, unii cercetători pretinzând că ar putea dezvolta un vaccin universal.
Sunt teorii care pretind că acești viruși care se transmit foarte rapid, ar putea fi sursa unei evoluții gândite de civilizații extraterestre, deși, în mod foarte probabil, sunt o dovadă concretă a iresponsabilității umane.

De-a lungul istoriei am fost loviți nu o singură dată, ci de sute de ori, de varii epidemii infecțioase, deci nu suntem deloc străini de fenomenul de îmbolnăvire globală, portofoliul epidemiologic fiind pe cât de vast pe atât de cutremurător, iar unele dintre aceste plăgi au devenit evenimente marcante ale vremurilor, făcându-și simțită prezența inclusiv în educație, mentalul colectiv, politică, viața socială și chiar în artă, acolo unde le regăsim adesea prezentate sub diverse forme de exprimare.
Gripa spaniolă răspândită pe 5 continente
Una dintre aceste pandemii a fost înregistrată în secolul trecut sub numele de ”Gripa Spaniolă” ( Ianuarie 1918 – Decembrie 1920 ), estimându-se că a afectat un număr de 500 milioane de oameni din lumea întreagă și a făcut între 50-100 milioane de victime.
Un imens număr de decese a rezultat dintr-o rată de infecție de până la 50%. Simptomele din 1918 au fost neobișnuite, provocând inițial diagnosticarea gripei ca febră dengue, holeră sau febră tifoidă.
Un observator din acea epocă a scris: „Una dintre cele mai izbitoare dintre complicații a fost hemoragia de la nivelul mucoaselor, în special din nas, stomac și intestine. Au apărut și sângerări ale urechilor și hemoragii la nivelul pielii ”.
Majoritatea deceselor au fost cauzate de pneumonie bacteriană, o infecție secundară comună, asociată gripei.
Tot o gripă, tot un coronavirus pe care l-am putea aduce în actualitate poreclindu-l Covid-18 … 1918 !
De asemenea, virusul a ucis oamenii provocând hemoragii masive și edem în plămâni.
Origini posibile exacte ale virusului: Pielea unui rozător sau inteligența extraterestră ?
În ciuda faptului că poartă numele uneia dintre cele mai afectate țări, originea exactă a virusului nu a putut fi stabilită concret. Există mai multe ipoteze cu privire la origine, cele mai dezbătute fiind:
  • Kansas, Statele Unite
  • O bază a armatei britanice situată în Franța
  • Cova da Iria (Fatima), Portugalia
  • Nordul Chinei (spre deosebire de Covid-19 care a apărut în provincia Hubei din centrul Chinei, primul caz fiind diagnosticat pe 17 noiembrie 2019)
  • Comete spațiale (Extratereștrii  antici modifică AND-ul uman în scop evolutiv) 
De reținut: Combatanții Primului Război Mondial au ajuns să o numească gripă spaniolă, în primul rând pentru că pandemia a primit o atenție sporită din partea presei după ce s-a mutat din Franța în Spania, în noiembrie 1918. Spania nefiind implicată în această conflagrație, nu a impus cenzura pe timp de război.
În 2020, cenzura poate fi impusă prin Stări de Urgență… worldwide.
Primul Război Mondial a crescut letalitatea virusului
În Statele Unite, boala a fost observată pentru prima dată în ianuarie 1918, în districtul Haskell, Kansas, determinând medicul local Loring Miner să avertizeze jurnalul academic al Serviciului de Sănătate Publică din SUA. La 4 martie 1918, bucătarul companiei, Albert Gitchell, din Haskell, a fost raportat bolnav la Fort Riley, o instalație militară americană, care la acea vreme antrena trupele americane în timpul Primului Război Mondial, devenind prima victimă înregistrată a gripei. În câteva zile, 522 de bărbați din tabără au fost raportați bolnavi. Până la 11 martie 1918, virusul ajunsese în Queens, New York.
În luna noiembrie a aceluiași an, un mic sat alaskan, format în cea mai mare parte din indigeni inuiți, a fost unul dintre primii care fost afectați de cea mai mortală manifestare a virusului. Pe durata a cinci zile, într-un sat cu aproximativ 80 de rezidenți adulți, 72 de adulți și-au pierdut viața în urma infecției.
Noua Zeelandă, Iran, SUA, Alaska, Canada, Brazilia, Marea Britanie, Franța, Australia, Ghana, Etiopia, Spania, Japonia, Tahiti, Samoa, Germania sunt doar câteva dintre zonele afectate de gripa spaniolă.
Asemenea pandemiei de Covid-19,  factori importanți în răspândirea acestei gripe la nivel mondial au fost noile sisteme moderne de transport, iar războiul a crescut letalitatea virusului.  Mișcările masive de trupe din Primul Război Mondial au grăbit pandemia și, probabil, atât o transmisie crescută, cât și o mutație augmentată.
 Unii speculează că sistemul imunitar al soldaților din Primul Război Mondial a fost slăbit de subnutriție, precum și de stresul provocat de luptă și atacurile chimice, crescând susceptibilitatea acestora.
În cazul pandemiei de Covid-19, stresul indus de bombardamentul cu știri alarmiste, incertitudinea, teama de necunoscut, va avea probabil același efect de scădere a imunității populației conducând în final la un număr mare de îmbolnăviri și implicit de decese.
Apariții angelice înainte de izbucnirea gripei spaniole, atracția pelerinilor.

Începând din primăvara anului 1917, în Portugalia, mai mulți copii au raportat apariții ale unui Înger și începând din mai 1917, apariții ale Fecioarei Maria.
File:ChildrensofFatima.jpg
Lúcia dos Santos (stânga) împreună cu vărul Francisco și Jacinta Marto, 1917

Lucia dos Santos, împreună cu doi veri, Francisco și Jacinta, au descris-o drept „Doamna mai strălucitoare decât Soarele”. Copiii au raportat o profeție conform căreia rugăciunea va duce la sfârșitul Marelui Război și că la 13 octombrie în acel an, Doamna avea să își dezvăluie identitatea și să facă o minune „pentru ca toți să creadă.”  Ziarele au raportat profețiile, și mulți pelerini au început să viziteze zona. Relatările copiilor au fost profund controversate, atrăgând critici intense din partea autorităților locale, atât cele laice, cât și cele religioase. Într-una din alte apariții ulterioare, „Doamna” a dezvăluit că Francisco și Jacinta vor fi duși în Cer în curând, dar că Lúcia va trăi mai mult pentru a-și răspândi mesajul și devotamentul față de Inima Imaculată a Mariei.

În lunile următoare, mii de oameni, pelerini curioși și căutători de miracole  s-au plimbat pe lângă orașul Fátima, fiind atrași de relatări despre viziuni și minuni.

Francisco și Jacinta Marto au murit în pandemia de gripă, care a început în 1918 și a măturat lumea. Francisco Marto a murit acasă la 4 aprilie 1919, la zece ani. Jacinta a murit la vârsta de nouă ani la Spitalul de Copii Regina Stephanie din Lisabona, la 20 februarie 1920. Sunt înmormântați la Sanctuarul din Fátima. Au fost beatificați de Papa Ioan Paul al II-lea la 13 mai 2000 și canonizați de Papa Francisc la 13 mai 2017.

Pornind de la aceste apariții marianice, există și teoria conform căreia virusul gripei spaniole ar putea avea origini extraterestre, contaminarea fiind realizată în timpul apariției Fecioarei Maria din data de 13 octombrie 1817, la care a asistat o mulțime imensă, posibil între 30.000 și 100.000 de persoane adunate la Cova da Iria, lângă orașul Fatima.
Poza din Cova de Iria cu adunările oamenilor.
Artele plastice în timpul Gripei spaniole și al Primului Război Mondial
După o lungă perioadă de confruntări armate, a venit un răspuns neașteptat de crud la întrebarea „Se poate și mai rău?”: Gripa spaniolă.
Artiști epocii au oglindit trăirile oamenilor, ilustrând ceea ce înțelegeau din acea lume și ceea ce era nevoie a fi reamintit posterității.
Conștienți de faptul că marea pierdere de vieții omenești nu trebuie uitată, mulți artiști au ales să se axeze pe absența celor răpuși. Acest lucru a fost ceva comun în operele de artă britanice, franceze și germane.
„Mormântul” de Paul Jouve, prezintă o cască sprijinită pe un mormânt.  Casca militară devine astfel un laitmotiv, simbol al pierderii, al patriotismului și al sacrificiului.
Image of Tombe d’un soldat serbe à Kenali
Paul Jouve ” Tombe d’un soldat serbe à Kenali ” | 1917 | Musée de l’Armée (Paris, France)
Într-un alt exemplu observăm redarea grafică a panicii și a efectelor gripei ce pândea întreaga lume. Numită „Grăbire germicidă”, pandemia gripală din 1918, este redată într-un desen cu temă politică, care arată mulțimi de oameni ce se grăbesc într-o stație de germicid . Cuvântul „Influenza” este plasat în partea superioară, în timp ce semnul este intitulat „Ye Olde and Goode Germ Destroyer”.
„Germicide Rush”, desen caricatural realizat de Chas Reese, ilustrând pandemia de gripă spaniolă din 1918.
 Pandemia de gripă spaniolă din 1918, care a avut loc în mai multe valuri între 1918 și 1920, a infectat o cincime din populația mondială și a ucis peste 50 de milioane de oameni.
În prezent, la un secol distanță, trăim debutul unei pandemii ale cărei  efecte catastrofale încep să se întrevadă în pofida unui optimism molipsitor, nesănătos pentru cei ce nu cunosc sau nu vor să accepte legile naturii și nici nu vor a învăța din lecțiile istoriei.
Este posibil ca imaginea să conţină: 6 persoane, în aer liber
Deodată, începem să ne focusăm pe nevoia de a supraviețui cu orice preț, golim rafturile magazinelor crezând că foamea este cea care ne va ucide, uităm de semenii noștri și ignorăm cu desăvârșire faptul că numai coeziunea de grup și responsabilizarea ne va salva. Nu pe toți, ci umanitatea !
Articol documentar redactat în exlusivitate pentru ArtAntik.ro și ArtAntik.info
Surse documentare:

historia.ro
theguardian.com
livescience.com
history.com
medicinenet.com
bluearmy.com
jasoncolavito.com
en.wikipedia.org

nytimes.com
tate.org.uk
michaeljournal.org

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *