Prezenţă activă în lumea diplomatică de la Paris, Regina Maria primeşte invitaţia de a efectua o vizită în America încă din anul 1919.
Culisele Tratatului de Pace după primul război mondial ,o aşază pe regina Maria într-o intensă activitate bazată atât pe influenţele pe care le avea prin casele regale ale Europei, cât şi pe farmecul personal. Invitaţia primita de a vizita Statele Unite, este încă un argument al magnetismului pe care îl exercită. Devine astfel cel mai bun ambasador al României, al intereselor sale, dar şi al aprecierii şi atragerii unui potop de simpatii către o ţară ce trebuia să îşi croiasca un loc de frunte printre ţările Europei şi ale lumii.
Din diverse motive, călătoria peste Ocean s-a amânat vreme de şapte ani. Insa anii aceştia sunt la fel de fertili si de importanţi ca şi călătoria propriu-zisă. In volumul lui Adrian-Silvan Ionescu „Regina Maria si America” , ne sunt puse la dispoziţie materiale documentare excepţionale. Este fascinant să citeşti cum se pregăteşte şi se negociază un astfel de eveniment, de la suită, vizite, comitete de organizare a vizitei-momentul cel mai favorabil al turneului american şi până la exclusivităţi de presă şi garderoba reginei. Sunt şapte ani în care România este în centrul atenţiei presei şi publicului american, mai ales prin această vizită. Sunt detalii absolut delicioase : de la întârzierea finalizării garderobei executate la Paris până la negocierea drepturilor de autor cuvenite Reginei pentru materialele din presă. Alături de jurnalul care probează un simţ deosebit al observaţiei şi o eleganţă desăvârşită a redactării, avem un « dosar de presă » ce cuprinde ecourile, entuziasmul, succesul, dar şi criticile acide.
Dansatoarea Loïe Fuller, prietenă apropiată a Reginei, e cea care a încurajat-o pe suverană să vină pe tărâm american şi cea care s-a zbătut teribil să transforme deplasarea într-un succes de proporţii.
citeste articolul: PRIETENIA REGINEI MARIA cu LOIE FULLER
Planurile ei n-au coincis însă întotdeauna cu programul Legaţiei României în Statele Unite, ceea ce a făcut ca între dansatoare şi Radu Djuvara, însărcinatul cu afaceri al României laWashington, să se işte adesea conflicte serioase. Iar divergenţele au întristat-o pe Regină şi au înnegurat, din când în când, o călătorie altminteri frumoasă şi liniştită.
America a primit-o pe Regina Maria cu braţele deschise. Dar nici Regina nu s-a lăsat mai prejos.
Se îmbarcase pe 12 octombrie pe „metropola plutitoare“, Leviathan, în direcţia New York, nu înainte să treacă, la Paris, pe la couturierul Jean Patou, care să-i pregătească o garderobă demnă de un cap încoronat. Îşi făcuse o coafură permanent, o inovaţie în acei ani, şi trecuse cu brio şi de un moment tensionat: se întâlnise în ziua plecării cu Carol, fiul rătăcitor, aflat la Paris cu Elena Lupescu, după ce renunţase la prerogativele de moştenitor. Primirea americană a fost fabuloasă, iar Regina şi-a notat impresiile în jurnalul riguros ţinut în timpul vizitei: „Maria!, Maria! Îmi auzeam numele strigat de mii de voci şi, după obiceiul american, de la geamuri se aruncau lungi ghirlande de hârtie şi tot felul de alte bucăţele de hârtie, de la miile de geamuri ale fantasticelor clădiri, până când tot aerul se umpluse de fâlfâiri albe, ca de milioane de păsări mari şi mici“.
Însoţită, printre alţii, de doi dintre copiii ei, Principesa Ileana şi Principele Nicolae,Regina începe o călătorie fantastică, de la Est la Vest, văzând chiar şi puţin din Canada. E însă un voiaj obositor. Un jurnalist american scrie că itinerarul ei e prea complicat şi că i‑ar trebui „constituţia de fier“ a unui candidat la preşedinţie, iar Regina însăşi se luptă să nu adoarmă în mijlocul unor reprezentaţii date în cinstea ei. Cu toată bucuria şi bunăvoinţa ei, suverana are câteodată şi mici momente de iritare. „Pentru a scăpa de reporteri e la fel de greu ca şi cum ar trebui să scapi de ţânţari într-o mlaştină“, notează Regina în jurnal.
Regina viziteaza veteranii de razboi |
Regina viziteaza orasul Denver |
 Regina Maria |
 Regina Maria si L. Ward Bannister |
Pe parcursul voiajului şi chiar şi după aceea, suveranei i s-a spus în multe feluri. „Regina radioasă“, numita de o monografistă americană, americanii simpli i s-au adresat asemenea unei prietene vechi şi dragi, şi mult, mult mai târziu, în 1994, Gene Smith a făcut o analiză a vizitei, concluzionând: „În nebunia anilor ’20, regina Maria a fost, pentru scurtă vreme, cea mai populară femeie din ţară“. La momentul vizitei, toţi americanii îşi doreau s-o vadă, s-o întâmpine şi să-i vorbească, exprimând „bucuria unei naţiuni tinere la întâlnirea cu o reprezentantă a Lumii Vechi“*. Indienii Sioux din Mandan, Dakota de Nord, i-au spus suveranei „Winyan Kipanpi Win“ („Femeia pe care o chemi“) şi i-au făcut onoarea de a-i dărui o coroană din pene de vultur. Câteva zile mai târziu, altă cunună din pene şi alte denumiri onorifice din partea indienilor Blackfoot din statu lMontana : regina e „Morning Star“ („Luceafărul de ziuă“), Ileana e „Pretty Dove“ („Hulub frumos“), iar Nicolae – „Mountain Chief“ („Şeful munte“).
In jurnalul sau, suverana pune pe hârtie descrieri foarte amănunţite ale celor pe care-i întâlneşte, de la diplomatul Radu Djuvara, la preşedintele SUA, Calvin Coolidge: „un omuleţ subţire, uscat, cu o faţă ca de ceară, cunoscut pentru muţenia lui“.Observă, cu ochi de mamă, „o fată extrem de chipeşă, pe care Nicky (n.r. – Principele Nicolae) a găsit-o foarte mult pe gustul său“, după cum observă, cu ochi de femeie, o broşă de la Cartier, „cu smaralde şi diamante de cea mai înaltă calitate, de mi-a lăsat gura apă“. Face adesea legături cu peisaje şi lucruri familiare: indienii din Mandan joacă în jurul Reginei „dansuri ce aminteau mult de Căluşarii noştri“, 10 noiembrie a fost „o zi splendid de însorită, cu un cer aproape românesc“. Deşi îşi plănuise să părăsească ţara tuturor posibilităţilor pe 11 decembrie,Reginase îmbarcă pe vasul „Berengaria“ cu trei săptămâni mai devreme. Telegramele de acasa: Regele Ferdinand era bolnav, ulterior se va afla că are cancer – scurtează în mod considerabil voiajul. Rămân în urma Reginei sumedenie de americani fericiţi, care trimit, mult timp după aceea, scrisori în România, sincere, deschise, bucuroase. Şi mai rămâne şi întrebarea celor contemporani cu vizita, la întâlnirea cu un român, cu orice român: „Sunteţi dinţaraReginei Maria care a fost la noi?“.
COLECTIA DE BIJUTERII
DEDICATE VIZITEI REGINEI MARIA IN STATELE UNITE
In acest cotext, carisma si stilul vestimentar al reginei, a avut un deosebit impact asupra doamnelor din inalta societate americana. Acesta este si motivul pentru care celebra casa de bijuterii newyorkeza „Coro” ( Cohn & Rosenberger ), a ales ca in anul 1927 sa lanseze o colectie dedicata evenimentului.
 Brosa Coro |
 Cercei si Butoni Coro |
 Colier Coro |
Citeste si urmatoarele ARTICOLE:
ISTORIA UNEI BIJUTERII DE COLECTIE
PRIETENIA REGINEI MARIA CU LOIE FULLER
autor:Neagu C. Andrei
manager, www.artantik.ro
DOCUMENT VIDEO: REGINA MARIA IN AMERICA
Bibliografie:
*Adrian-Silvan Ionescu: „Regina Maria si America” Editura: Noi Media Print. 2010
surse imagini si video :www.anuntulvideo.ro ,www.unstory.com ,www.historia.ro,www.wikipedia.com,www.artantik.ro
surse online :www.unstory.com,www.historia.ro,www.wikipedia.com,www.illusionjewels.com