<\/div>\n

$\"\"$ <\/div>\n

<\/div>\n

Molimele, ciumele, pl\u0103gile, viru\u0219ii ne lovesc puternic de c\u00e2nd lumea \u0219i p\u0103m\u00e2ntul, p\u00e2n\u0103 \u00een m\u0103duva fricilor primare, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd se declan\u0219eaz\u0103 instinctul animalic de autoconservare.<\/div>\n

Cele mai cunoscute de noi, din consemn\u0103ri istorice, au provocat pierderi uria\u0219e, au ucis de la zeci de mii p\u00e2n\u0103 la zeci \u0219i sute de milioane de oameni, au distrus economii \u0219i au necesitat timp \u00eendelungat pentru recuperarea vie\u021bii de odinioar\u0103.<\/div>\n

Aceste molime, a\u0219a cum sunt denumite \u00een scrierile biserice\u0219ti, au fost transmise de animale, cel mai adesea de roz\u0103toare, ast\u0103zi , aparent, de lilieci.<\/div>\n

Pentru a putea fi prevenite, epidemiile sunt acum studiate \u00een laboratoare din \u00eentreaga lume, unii cercet\u0103tori pretinz\u00e2nd c\u0103 ar putea dezvolta un vaccin universal.<\/div>\n

<\/div>\n

Sunt teorii care pretind c\u0103 ace\u0219ti viru\u0219i care se transmit foarte rapid, ar putea fi sursa unei evolu\u021bii g\u00e2ndite de civiliza\u021bii extraterestre, de\u0219i, \u00een mod foarte probabil, sunt o dovad\u0103 concret\u0103 a iresponsabilit\u0103\u021bii umane.<\/div>\n

<\/p>\n<\/div>\n

De-a lungul istoriei am fost lovi\u021bi nu o singur\u0103 dat\u0103, ci de sute de ori, de varii epidemii infec\u021bioase, deci nu suntem deloc str\u0103ini de fenomenul de \u00eemboln\u0103vire global\u0103, portofoliul epidemiologic fiind pe c\u00e2t de vast pe at\u00e2t de cutremur\u0103tor, iar unele dintre aceste pl\u0103gi au devenit evenimente marcante ale vremurilor, f\u0103c\u00e2ndu-\u0219i sim\u021bit\u0103 prezen\u021ba inclusiv \u00een educa\u021bie, mentalul colectiv, politic\u0103, via\u021ba social\u0103 \u0219i chiar \u00een art\u0103, acolo unde le reg\u0103sim adesea prezentate sub diverse forme de exprimare.<\/div>\n

<\/div>\n

Gripa spaniol\u0103 r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 pe 5 continente<\/b><\/h5>\n
Una dintre aceste pandemii a fost \u00eenregistrat\u0103 \u00een secolul trecut sub numele de \u201dGripa Spaniol\u0103\u201d ( Ianuarie 1918 \u2013 Decembrie 1920 ), estim\u00e2ndu-se c\u0103 a afectat un num\u0103r de 500 milioane de oameni din lumea \u00eentreag\u0103 \u0219i a f\u0103cut \u00eentre 50-100 milioane de victime.<\/div>\n
<\/div>\n
Un imens num\u0103r de decese a rezultat dintr-o rat\u0103 de infec\u021bie de p\u00e2n\u0103 la 50%. Simptomele din 1918 au fost neobi\u0219nuite, provoc\u00e2nd ini\u021bial diagnosticarea gripei ca febr\u0103 dengue, holer\u0103 sau febr\u0103 tifoid\u0103.<\/div>\n
<\/div>\n
Un observator din acea epoc\u0103 a scris: \u201eUna dintre cele mai izbitoare dintre complica\u021bii a fost hemoragia de la nivelul mucoaselor, \u00een special din nas, stomac \u0219i intestine. Au ap\u0103rut \u0219i s\u00e2nger\u0103ri ale urechilor \u0219i hemoragii la nivelul pielii \u201d.<\/div>\n
<\/div>\n
Majoritatea deceselor au fost cauzate de pneumonie bacterian\u0103, o infec\u021bie secundar\u0103 comun\u0103, asociat\u0103 gripei.<\/div>\n
Tot o grip\u0103, tot un coronavirus pe care l-am putea aduce \u00een actualitate poreclindu-l Covid-18 … 1918 !<\/div>\n
<\/div>\n
De asemenea, virusul a ucis oamenii provoc\u00e2nd hemoragii masive \u0219i edem \u00een pl\u0103m\u00e2ni.<\/div>\n
Origini posibile exacte ale virusului: Pielea unui roz\u0103tor sau inteligen\u021ba extraterestr\u0103 ?<\/div>\n
<\/div>\n
\u00cen ciuda faptului c\u0103 poart\u0103 numele uneia dintre cele mai afectate \u021b\u0103ri, originea exact\u0103 a virusului nu a putut fi stabilit\u0103 concret. Exist\u0103 mai multe ipoteze cu privire la origine, cele mai dezb\u0103tute fiind:<\/div>\n
<\/div>\n
\n
Kansas, Statele Unite<\/li>\n
O baz\u0103 a armatei britanice situat\u0103 \u00een Fran\u021ba<\/li>\n
Cova da Iria (Fatima), Portugalia<\/li>\n
Nordul Chinei (spre deosebire de Covid-19 care a ap\u0103rut \u00een provincia Hubei din centrul Chinei, primul caz fiind diagnosticat pe 17 noiembrie 2019)<\/li>\n
Comete spa\u021biale (Extratere\u0219trii\u00a0 <\/a><\/span>antici<\/span><\/b><\/a> modific\u0103 AND-ul uman \u00een scop evolutiv)\u00a0<\/span><\/li>\n<\/ul>\n<\/div>\n
De re\u021binut: Combatan\u021bii Primului R\u0103zboi Mondial au ajuns s\u0103 o numeasc\u0103 grip\u0103 spaniol\u0103, \u00een primul r\u00e2nd pentru c\u0103 pandemia a primit o aten\u021bie sporit\u0103 din partea presei dup\u0103 ce s-a mutat din Fran\u021ba \u00een Spania, \u00een noiembrie 1918. Spania nefiind implicat\u0103 \u00een aceast\u0103 conflagra\u021bie, nu a impus cenzura pe timp de r\u0103zboi.<\/div>\n
\u00cen 2020, cenzura poate fi impus\u0103 prin St\u0103ri de Urgen\u021b\u0103… worldwide.<\/div>\n
<\/div>\n
Primul R\u0103zboi Mondial a crescut letalitatea virusului<\/b><\/h5>\n\u00cen Statele Unite, boala a fost observat\u0103 pentru prima dat\u0103 \u00een ianuarie 1918, \u00een districtul Haskell, Kansas, determin\u00e2nd medicul local Loring Miner s\u0103 avertizeze jurnalul academic al Serviciului de S\u0103n\u0103tate Public\u0103 din SUA. La 4 martie 1918, buc\u0103tarul companiei, Albert Gitchell, din Haskell, a fost raportat bolnav la Fort Riley, o instala\u021bie militar\u0103 american\u0103, care la acea vreme antrena trupele americane \u00een timpul Primului R\u0103zboi Mondial, devenind prima victim\u0103 \u00eenregistrat\u0103 a gripei. \u00cen c\u00e2teva zile, 522 de b\u0103rba\u021bi din tab\u0103r\u0103 au fost raporta\u021bi bolnavi. P\u00e2n\u0103 la 11 martie 1918, virusul ajunsese \u00een Queens, New York.<\/div>\n
<\/div>\n
\u00cen luna noiembrie a aceluia\u0219i an, un mic sat alaskan, format \u00een cea mai mare parte din indigeni inui\u021bi, a fost unul dintre primii care fost afecta\u021bi de cea mai mortal\u0103 manifestare a virusului. Pe durata a cinci zile, \u00eentr-un sat cu aproximativ 80 de reziden\u021bi adul\u021bi, 72 de adul\u021bi \u0219i-au pierdut via\u021ba \u00een urma infec\u021biei.<\/div>\n
Noua Zeeland\u0103, Iran, SUA, Alaska, Canada, Brazilia, Marea Britanie, Fran\u021ba, Australia, Ghana, Etiopia, Spania, Japonia, Tahiti, Samoa, Germania sunt doar c\u00e2teva dintre zonele afectate de gripa spaniol\u0103.<\/div>\n<\/div>\n
<\/div>\n
\n
Asemenea pandemiei de <\/span>Covid-19<\/b><\/span><\/a>,\u00a0 factori importan\u021bi \u00een r\u0103sp\u00e2ndirea acestei gripe la nivel mondial au fost noile sisteme moderne de transport, iar r\u0103zboiul a crescut letalitatea virusului.\u00a0 Mi\u0219c\u0103rile masive de trupe din Primul R\u0103zboi Mondial au gr\u0103bit pandemia \u0219i, probabil, at\u00e2t o transmisie crescut\u0103, c\u00e2t \u0219i o muta\u021bie augmentat\u0103.<\/span><\/div>\n
\u00a0Unii speculeaz\u0103 c\u0103 sistemul imunitar al solda\u021bilor din Primul R\u0103zboi Mondial a fost sl\u0103bit de subnutri\u021bie, precum \u0219i de stresul provocat de lupt\u0103 \u0219i atacurile chimice, cresc\u00e2nd susceptibilitatea acestora.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00cen cazul pandemiei de Covid-19, stresul indus de bombardamentul cu \u0219tiri alarmiste, incertitudinea, teama de necunoscut, va avea probabil acela\u0219i efect de sc\u0103dere a imunit\u0103\u021bii popula\u021biei conduc\u00e2nd \u00een final la un num\u0103r mare de \u00eemboln\u0103viri \u0219i implicit de decese.<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
Apari\u021bii angelice \u00eenainte de izbucnirea gripei spaniole, atrac\u021bia pelerinilor.<\/b><\/h5>\n<\/div>\n
$\"\"$ <\/p>\n
\n
\u00cencep\u00e2nd din prim\u0103vara anului 1917, \u00een Portugalia, mai mul\u021bi copii au raportat apari\u021bii ale unui \u00cenger \u0219i \u00eencep\u00e2nd din mai 1917, apari\u021bii ale Fecioarei Maria.<\/div>\n<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
\n
\n
$\"File:ChildrensofFatima.jpg\"$
L\u00facia dos Santos (st\u00e2nga) \u00eempreun\u0103 cu v\u0103rul Francisco \u0219i Jacinta Marto, 1917<\/figcaption><\/figure>\n
Lucia dos Santos, \u00eempreun\u0103 cu doi veri, Francisco \u0219i Jacinta, au descris-o drept \u201eDoamna mai str\u0103lucitoare dec\u00e2t Soarele\u201d. Copiii au raportat o profe\u021bie conform c\u0103reia rug\u0103ciunea va duce la sf\u00e2r\u0219itul Marelui R\u0103zboi \u0219i c\u0103 la 13 octombrie \u00een acel an, Doamna avea s\u0103 \u00ee\u0219i dezv\u0103luie identitatea \u0219i s\u0103 fac\u0103 o minune \u201epentru ca to\u021bi s\u0103 cread\u0103.\u201d\u00a0 Ziarele au raportat profe\u021biile, \u0219i mul\u021bi pelerini au \u00eenceput s\u0103 viziteze zona. Relat\u0103rile copiilor au fost profund controversate, atr\u0103g\u00e2nd critici intense din partea autorit\u0103\u021bilor locale, at\u00e2t cele laice, c\u00e2t \u0219i cele religioase. \u00centr-una din alte apari\u021bii ulterioare, \u201eDoamna\u201d a dezv\u0103luit c\u0103 Francisco \u0219i Jacinta vor fi du\u0219i \u00een Cer \u00een cur\u00e2nd, dar c\u0103 L\u00facia va tr\u0103i mai mult pentru a-\u0219i r\u0103sp\u00e2ndi mesajul \u0219i devotamentul fa\u021b\u0103 de Inima Imaculat\u0103 a Mariei.<\/span><\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
\u00cen lunile urm\u0103toare, mii de oameni, pelerini curio\u0219i \u0219i c\u0103ut\u0103tori de miracole\u00a0 s-au plimbat pe l\u00e2ng\u0103 ora\u0219ul F\u00e1tima, fiind atra\u0219i de relat\u0103ri despre viziuni \u0219i minuni.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
Francisco \u0219i Jacinta Marto au murit \u00een pandemia de grip\u0103, care a \u00eenceput \u00een 1918 \u0219i a m\u0103turat lumea. Francisco Marto a murit acas\u0103 la 4 aprilie 1919, la zece ani. Jacinta a murit la v\u00e2rsta de nou\u0103 ani la Spitalul de Copii Regina Stephanie din Lisabona, la 20 februarie 1920. Sunt \u00eenmorm\u00e2nta\u021bi la Sanctuarul din F\u00e1tima. Au fost beatifica\u021bi de Papa Ioan Paul al II-lea la 13 mai 2000 \u0219i canoniza\u021bi de Papa Francisc la 13 mai 2017.<\/p>\n<\/div>\n
Pornind de la aceste apari\u021bii marianice, exist\u0103 \u0219i teoria conform c\u0103reia virusul gripei spaniole ar putea avea origini extraterestre, contaminarea fiind realizat\u0103 \u00een timpul apari\u021biei Fecioarei Maria din data de\u00a013 octombrie 1817, la care a asistat o mul\u021bime imens\u0103, posibil \u00eentre 30.000 \u0219i 100.000 de persoane adunate la Cova da Iria, l\u00e2ng\u0103 ora\u0219ul Fatima.<\/span>
\n<\/b><\/span><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
\n
$\"\"$
Poza din Cova de Iria cu adun\u0103rile oamenilor.<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n
\n
\n
Artele plastice<\/span><\/a> \u00een timpul Gripei spaniole \u0219i al Primului R\u0103zboi Mondial<\/span><\/b><\/h5>\n
<\/div>\n
Dup\u0103 o lung\u0103 perioad\u0103 de confrunt\u0103ri armate, a venit un r\u0103spuns nea\u0219teptat de crud la \u00eentrebarea \u201eSe poate \u0219i mai r\u0103u?\u201d: Gripa spaniol\u0103.<\/div>\n
Arti\u0219ti epocii au oglindit tr\u0103irile oamenilor, ilustr\u00e2nd ceea ce \u00een\u021belegeau din acea lume \u0219i ceea ce era nevoie a fi reamintit posterit\u0103\u021bii.<\/div>\n
<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
Con\u0219tien\u021bi de faptul c\u0103 marea pierdere de vie\u021bii omene\u0219ti nu trebuie uitat\u0103, mul\u021bi arti\u0219ti au ales s\u0103 se axeze pe absen\u021ba celor r\u0103pu\u0219i. Acest lucru a fost ceva comun \u00een operele de art\u0103 britanice, franceze \u0219i germane.<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
<\/div>\n
\u201eMorm\u00e2ntul\u201d de Paul Jouve, prezint\u0103 o casc\u0103 sprijinit\u0103 pe un morm\u00e2nt.\u00a0 Casca militar\u0103 devine astfel un laitmotiv, simbol al pierderii, al patriotismului \u0219i al sacrificiului.<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
\n
$\"Image$
Paul Jouve ” Tombe d’un soldat serbe \u00e0 Kenali ” | 1917 | Mus\u00e9e de l’Arm\u00e9e (Paris, France)<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
\n
<\/div>\n
\u00centr-un alt exemplu observ\u0103m redarea grafic\u0103 a panicii \u0219i a efectelor gripei ce p\u00e2ndea \u00eentreaga lume. Numit\u0103 \u201eGr\u0103bire germicid\u0103\u201d, pandemia gripal\u0103 din 1918, este redat\u0103 \u00eentr-un desen cu tem\u0103 politic\u0103, care arat\u0103 mul\u021bimi de oameni ce se gr\u0103besc \u00eentr-o sta\u021bie de germicid . Cuv\u00e2ntul \u201eInfluenza\u201d este plasat \u00een partea superioar\u0103, \u00een timp ce semnul este intitulat \u201eYe Olde and Goode Germ Destroyer\u201d.<\/div>\n
<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
$\"\"$
\u201eGermicide Rush\u201d, desen caricatural realizat de Chas Reese, ilustr\u00e2nd pandemia de grip\u0103 spaniol\u0103 din 1918.<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n
<\/div>\n
\n
\n
\n
\n
\u00a0Pandemia de grip\u0103 spaniol\u0103 din 1918, care a avut loc \u00een mai multe valuri \u00eentre 1918 \u0219i 1920, a infectat o cincime din popula\u021bia mondial\u0103 \u0219i a ucis peste 50 de milioane de oameni.<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
<\/div>\n
\n
\n
\n
\n
\u00cen prezent, la un secol distan\u021b\u0103, tr\u0103im debutul unei pandemii ale c\u0103rei\u00a0 efecte catastrofale \u00eencep s\u0103 se \u00eentrevad\u0103 \u00een pofida unui optimism molipsitor, nes\u0103n\u0103tos pentru cei ce nu cunosc sau nu vor s\u0103 accepte legile naturii \u0219i nici nu vor a \u00eenv\u0103\u021ba din lec\u021biile istoriei.<\/div>\n
<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
<\/div>\n<\/div>\n
$\"Este$ <\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
\n
Deodat\u0103, \u00eencepem s\u0103 ne focus\u0103m pe nevoia de a supravie\u021bui cu orice pre\u021b, golim rafturile magazinelor crez\u00e2nd c\u0103 foamea este cea care ne va ucide, uit\u0103m de semenii no\u0219tri \u0219i ignor\u0103m cu des\u0103v\u00e2r\u0219ire faptul c\u0103 numai coeziunea de grup \u0219i responsabilizarea ne va salva. Nu pe to\u021bi, ci umanitatea !<\/div>\n<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
Articol documentar redactat \u00een exlusivitate pentru ArtAntik.ro \u0219i ArtAntik.info<\/em><\/div>\n
<\/div>\n
Surse documentare:<\/div>\n
\n
historia.ro
\ntheguardian.com
\nlivescience.com
\nhistory.com
\nmedicinenet.com
\nbluearmy.com
\njasoncolavito.com
\nen.wikipedia.org<\/p>\n
nytimes.com
\ntate.org.uk
\nmichaeljournal.org<\/p>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Molimele, ciumele, pl\u0103gile, viru\u0219ii ne lovesc puternic de c\u00e2nd lumea \u0219i p\u0103m\u00e2ntul, p\u00e2n\u0103 \u00een m\u0103duva fricilor primare, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd se declan\u0219eaz\u0103 instinctul animalic de autoconservare. Cele mai cunoscute de noi, din consemn\u0103ri istorice, au provocat pierderi uria\u0219e, au ucis de la zeci de mii p\u00e2n\u0103 la zeci \u0219i sute de milioane de oameni, au distrus […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[153,155,149,154,152,150,156,151],"class_list":["post-976","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole-documentare","tag-coronavirus","tag-coronavirus-2020","tag-covid19","tag-epidemie-coronavirus","tag-epidemii-europa","tag-gripa-spaniola","tag-pandemie","tag-pandemii-mondiale"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.artantik.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/976","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.artantik.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.artantik.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.artantik.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.artantik.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=976"}],"version-history":[{"count":55,"href":"https:\/\/www.artantik.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/976\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1041,"href":"https:\/\/www.artantik.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/976\/revisions\/1041"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.artantik.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=976"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.artantik.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=976"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.artantik.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=976"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
Notice: ob_end_flush(): Failed to send buffer of zlib output compression (0) in /home/artantik/public_html/blog/wp-includes/functions.php on line 5493