{"id":761,"date":"2018-11-15T17:54:31","date_gmt":"2018-11-15T17:54:31","guid":{"rendered":"https:\/\/www.artantik.info\/?p=761"},"modified":"2020-02-14T11:07:19","modified_gmt":"2020-02-14T11:07:19","slug":"omul-si-pictorul-bedivan-petre-aromanul-cu-suflet-dobrogean","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.artantik.ro\/blog\/omul-si-pictorul-bedivan-petre-aromanul-cu-suflet-dobrogean\/","title":{"rendered":"Omul \u0219i pictorul Bedivan Petre – arom\u00e2nul cu suflet dobrogean"},"content":{"rendered":"

<\/p>\n

Bedivan Petre <\/strong>– pictor, grafician, sculptor, gravor, ilustrator<\/p>\n

(n. 15 iunie 1928 , Caliacra, regiunea Cadrilater – d. 19 feb. 1982, Bucure\u0219ti)<\/p>\n

\u201cSunt \u00eentr-adev\u0103r dobrogean \u0219i asta \u00eenseamn\u0103 pentru mine foarte mult.\u201d<\/em><\/p>\n

$\"\"$ <\/p>\n

<\/p>\n

Numele de Bedivan. Numele suferea o muta\u021bie prin apari\u021bia unei porecle, paranuma<\/em>, care, \u00een timp, se impune \u0219i \u00eei ia locul. Numele \u0219i poreclele \u00ee\u0219i aveau adesea originea \u00een calit\u0103\u021bi, \u00eensu\u0219iri sau fapte ale celui care le genera. Unul dintre str\u0103mo\u0219ii numelui de Bedivan, lupt\u00e2ndu-se cu un lup, a dat dovad\u0103 de curaj, turcii numindu-l pehlivan<\/em> (voinic, lupt\u0103tor, viteaz). Astfel, numele se transform\u0103 \u00een Bedivan<\/em>, oficializat apoi prin trecerea \u00een acte. I se recunosc, mai t\u00e2rziu, \u0219i alte calit\u0103\u021bi: \u00een\u021belepciune, spirit de prevedere, anticipa\u021bie \u0219i intui\u021bie, ceea ce va duce la numele de Mandu<\/em> (mintosu).<\/p>\n

<\/p>\n

\u00cen 1928, se na\u0219te, \u00een Cadrilater, pictorul Bedivan Petre , fiul Atenei Muzaca \u0219i al lui Stere Bedivan. Mama sa, Atena Muzaca, vine din Grecia \u00een anul 1923, dup\u0103 moartea tatalui s\u0103u, \u00eempreun\u0103 cu cele dou\u0103 surori \u0219i mama sa, trimise \u00een Rom\u00e2nia, la Bucure\u0219ti, de c\u0103tre fratele s\u0103u, Nicolae Muzaca, profesor de limb\u0103 rom\u00e2n\u0103 la Salonic. Cele trei surori locuiesc \u00een Bucure\u0219ti p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1926, c\u00e2nd se mut\u0103 \u00een Cadrilater. Despre tat\u0103l s\u0103u, Stere Bedivan, pictorul spunea c\u0103 este singurul tat\u0103 pe care l-a cunoscut. \u00cen urma c\u0103s\u0103toriei mamei sale cu Stere Bedivan, Petre are dou\u0103 surori, Nu\u0219ca \u0219i Cornelia Bedivan, \u0219i un frate, Gheorghe Bedivan (Mandu). Petre este foarte apropiat de surorile sale, una dintre ele, Nu\u0219ca, fiindu-i model \u00eentr-un tablou care se reg\u0103se\u0219te \u00een colec\u021bia familiei. Petre deseneaz\u0103 foarte mult de mic, este foarte talentat, mama sa fiind cea care \u00eel \u00eencurajeaz\u0103 \u0219i care \u00eei \u00eendrum\u0103 pa\u0219ii spre Belle Arte.<\/p>\n

Atena Muzaca \u0219i Stere Bedivan (p\u0103rin\u021bii artistului), 1935<\/figcaption><\/figure>\n
Parcursul familiei Bedivan este asem\u0103n\u0103tor cu cel al multor familii de coloni\u0219ti arom\u00e2ni din Cadrilater, a avut un traseu \u0219i un destin deosebit fa\u021b\u0103 de arom\u00e2nii veni\u021bi, \u00een diferite perioade, \u00een restul \u021b\u0103rii. \u00cen Cadrilater sunt pu\u0219i \u00een situa\u021bia de a-\u0219i construi un alt tip de via\u021b\u0103, \u00een locuri necunoscute. Lupt\u0103tori, d\u00e2rzi \u0219i harnici au dep\u0103\u0219it o serie de obstacole, f\u0103r\u0103 a se pl\u00e2nge \u0219i f\u0103r\u0103 a se v\u0103ita. Acest lucru nu le era nici \u00een fire \u0219i nici \u00een obicei. \u00ce\u0219i fac un rost, se \u00eemp\u0103m\u00e2ntenesc \u0219i \u0219fin\u021besc locul, doar c\u0103, \u00een vara anului 1940, prin cedarea Cadrilaterului, sunt obliga\u021bi s\u0103 plece, l\u0103s\u00e2nd \u00een urm\u0103 casele \u0219i p\u0103m\u00e2ntul \u0219i \u00eencep o nou\u0103 via\u021b\u0103 \u00een alte p\u0103r\u021bi ale \u021b\u0103rii.<\/p>\n
$\"\"$
Familia Muzaca – 1929 ( st\u00e2nga pozei- mama artistului, cele trei surori \u0219i mama lor \u00een port tradi\u021bional)<\/figcaption><\/figure>\n
$\"\"$
Familiile Muzaca \u0219i Bedivan, Farul Sf. Ivan, Sozopol, Bulgaria, 1935 (Bedivan Petre , copil \u2013 indicat cu ro\u0219u)<\/figcaption><\/figure>\n
$\"\"$
Familiile Muzaca si Bedivan, Bulgaria, 1935 (Bedivan Petre, copil \u2013 indicat cu ro\u0219u)<\/figcaption><\/figure>\n
$\"\"$
Refugia\u021bi arom\u00e2ni, Cadrilater, 1940<\/figcaption><\/figure>\n
Dup\u0103 plecarea din Cadrilater, la schimbul de popula\u021bie din anul 1940, familia Bedivan se mut\u0103 la Mangalia, unde Petre urmeaz\u0103 liceul \u0219i \u00eel are profesor pe Sutelca, un absolvent al Institutului de Arte Plastice, pasionat de pictur\u0103, care \u00eel face s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 c\u0103 talentul f\u0103r\u0103 munc\u0103 nu \u00eenseamn\u0103 mare lucru \u0219i c\u0103 nu to\u021bi cei care au talent reu\u0219esc \u00een aceast\u0103 dificil\u0103 meserie. Pentru artist, copil\u0103ria \u00een Dobrogea a \u00eensemnat descoperirea, spun\u00e2nd c\u0103 \u201cOrice copil aproape are aptitudini pentru desen, are sim\u021bul \u0219i pl\u0103cerea culorii, aptitudini \u00eencurajate de obicei \u00een \u0219coala primar\u0103. Aceasta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 \u021boti copii devin pictori<\/em>\u201d. Ulterior, se transfer\u0103 la Liceul Industrial, moment esen\u021bial pentru artist, unde cap\u0103t\u0103 pasiunea \u0219i priciperea pentru tehnic\u0103, pentru lucrul cu uneltele \u201cF\u0103r\u0103 acei ani mi-ar fi fost greu s\u0103 \u00eenteleg c\u0103 se poate face art\u0103 nu numai cu penelul sau cu dalta\u2026<\/em>\u201d. De la sec\u021bia de t\u00e2mplarie se transfer\u0103 la cea de sculptur\u0103 \u00een lemn, la \u00eendemnul profesorului Ion Burlu\u0219eanu, cel care \u00eel \u00eendeamn\u0103 s\u0103 dea examenul de admitere la Institutul de Arte Plastice din Bucure\u0219ti. Aici va \u00eenv\u0103\u021ba s\u0103 lucreze bine cu metalul \u0219i s\u0103 se foloseasc\u0103 si de alte unelte dec\u00e2t penelul.<\/p>\n
*<\/p>\n*
\u00cen anul 1947, cu un an \u00eenainte de a termina liceul, se mut\u0103 la Bucure\u0219ti pentru a urma cursuri de preg\u0103tire \u0219i selec\u021bionare a tinerilor care nu avuseser\u0103 posibilitatea material\u0103 s\u0103 studieze ceea ce se cheam\u0103 \u201dmarea art\u0103\u201d. Aici are prilejul s\u0103 urm\u0103resc\u0103 activitatea unor mae\u0219trii precum Ressu, Steriadi, Darascu, chiar \u00een atelierele lor lucru, care \u00eei va aduce aminte de pre\u021buirea pe care profesorii s\u0103i dobrogeni o aveau pentru munca st\u0103ruitoare. \u00cen vara anului 1948, se prezint\u0103 la examen cu inten\u021bia de a se \u00eenscrie, dac\u0103 reu\u0219ea la examen, la sectia de sculptur\u0103. Pe vremea aceea, examenul de admitere era diferen\u021biat, pe sec\u021bii. Abia \u00een anul I, la orele de desen, profesorii s\u0103i, \u00een special maestrul Camil Ressu, au fost unanimi \u00een a decreta c\u0103 trebuie s\u0103 trec\u0103 la sec\u021bia de pictur\u0103, tot a\u0219a cum, pe vremuri, profesorul Burlu\u0219anu nu \u00eel l\u0103sase s\u0103 fac\u0103 t\u00e2mplarie.<\/p>\n
$\"\"$
Pictur\u0103 \u201dFlori\u201d, cca. 1979, tehnica ulei pe p\u00e2nz\u0103<\/figcaption><\/figure>\n
$\"\"$
Pictur\u0103 \u201dPeisaj cu r\u00e2u\u201d (peisaj prahovean, zona Busteni), cca. 1960,tehnica ulei pe p\u00e2nz\u0103<\/figcaption><\/figure>\n
$\"\"$
Pictur\u0103 \u201dPeisaj la \u021bar\u0103\u201d (peisaj de \u021bar\u0103 din Caliacra, satul natal al artistului, Cadrilaterul rom\u00e2nesc), cca. 1956, tehnica ulei pe p\u00e2nz\u0103<\/figcaption><\/figure>\n
\u00cen paralel cu orele de la sec\u021bia de pictur\u0103, lucreaz\u0103 timp de patru ani cu maestrul dobrogean Jean Al. Steriadi. De la acesta, Bedivan Petre a \u00eenv\u0103\u021bat noi taine ale desenului \u0219i, mai ales, ale graficii, \u00een momentele \u00een care artistul nu avea modele dup\u0103 care s\u0103 lucreze, \u00eei poza \u00eensu\u0219i profesorul. A fost o experien\u021b\u0103 foarte interesant\u0103, ale c\u0103rei roade s-au dovedit a fi, printre altele, c\u00e2\u0219tigarea unor foarte dificile concursuri pentru ilustrare de carte, \u00een special de carte \u0219colar\u0103, \u00eentre anii 1953 -1973, continu\u00e2nd crearea de ilustra\u021bii pentru manualele \u0219colare \u0219i c\u0103r\u021bile de literatur\u0103.<\/p>\n
$\"\"$
Ilustra\u021bie de carte – \u201cRomanii \u00een Dacia\u201d, autor Tudor Dumitru, Bucure\u0219ti, 1962<\/figcaption><\/figure>\n
$\"\"$
Lucrare grafic\u0103 \u201dLa gura furnalului\u201d, 1963<\/figcaption><\/figure>\n
\u00cenainte de terminarea studiilor, particip\u0103 la expozi\u021bia anual\u0103 de stat din anul 1953, spun\u00e2nd c\u0103 \u201cUn artist trebuie s\u0103 lucreze tot timpul pentru a putea evolua, iar noi, \u00een acea vreme eram cu to\u021bii entuziasma\u021bi, prin\u0219i \u00een av\u00e2ntul \u00eentregii \u021b\u0103ri care ren\u0103\u0219tea..<\/em>\u201d, apoi sus\u021bine examenul de diplom\u0103 pentru pictur\u0103 cu Camil Ressu.<\/p>\n
$\"\"$
Nu\u0219ca Condulimazi-Bedivan, sora artistului, portret, 1965<\/figcaption><\/figure>\n
\u00cen anul 1954 devine membru Uniunii Arti\u0219tilor Plastici, iar \u00eentre anii 1955-1980 este profesor la \u0218coala Popular\u0103 de Art\u0103.\u00a0Are numeroase expozi\u021bii na\u021bionale \u00eentre anii 1953-1980 la Bucure\u0219ti.<\/p>\n
$\"\"$
Schi\u021ba lucr\u0103rii \u201dMetalurgi\u0219tii\u201d, 81×65 ulei \u0219i lemn pe p\u00e2nz\u0103. Lucrare v\u00e2ndut\u0103 de Galeriile Artmark, Bucure\u0219ti, la pre\u021bul de 1304 $, \u00een anul 2015<\/figcaption><\/figure>\n
$\"\"$
\u201dUzina metalurgic\u0103\u201d – lucrare finalizat\u0103 (denumit\u0103 ini\u021bial \u201dMetalurgi\u0219tii\u201d), 1969, 157×131 ulei, plastic, aluminiu, lemn \u0219i glaspapir, 1969. Lucrare v\u00e2ndut\u0103 de Galeriile Artmark, Bucure\u0219ti, la pre\u021bul de 4076 $, \u00een anul 2014<\/figcaption><\/figure>\n
Particip\u0103 la lucr\u0103ri de art\u0103 monumental\u0103, fresc\u0103 \u0219i mozaic individual sau \u00een colectiv la Hunedoara, Bucuresti, Giurgiu, Iasi, Eforie. \u00cen anul 1955, la Hunedoara – fresc\u0103 , \u00een 1958, la Giurgiu (gar\u0103) \u2013 fresc\u0103 \u0219i \u00een 1959, la Bucure\u0219ti, Casa de cultur\u0103 a raionului Tudor Vladimirescu – fresc\u0103.<\/p>\n
\u00ce\u0219i face sim\u021bit\u0103 prezen\u021ba \u0219i \u00een Dobrogea, unde particip\u0103 la realizarea c\u00e2torva lucr\u0103ri monumentale pe litoral. Acest lucru s-a \u00eentamplat \u00een 1962, dup\u0103 ce lucrase c\u00e2teva fresce \u00een alte colective, la Hunedoara, Giurgiu, Bucure\u0219ti \u0219i Ia\u0219i. \u00a0La Constan\u021ba vine \u00eempreun\u0103 cu mul\u021bi arti\u0219ti pentru a-\u0219i aduce \u201dcontribu\u021bia la aceast\u0103 oper\u0103 cu adev\u0103rat monumental\u0103, care avea s\u0103 fie litoralul rom\u00e2nesc<\/em>\u201d: 1962, Eforie Nord, Restaurantul NEON – \u00a0fresc\u0103; 1963, Mangalia, Casa de Cultur\u0103 –\u00a0 mozaic de ceramic\u0103, lucrare colectiv\u0103 executat\u0103 de Bedivan Petre , Paul Miracovici, \u0218tefan Constantinescu, Gheorghe Labin \u0219i Jules Perahim; 1964, Constan\u021ba, Sala Sporturilor \u2013 mozaic (lucrare colectiv\u0103 executat\u0103 de Petre Bedivan, Gheorghe Labin \u0219i Paul Miracovici).<\/p>\n
$\"\"$
Mozaic, lucrare colectiv\u0103 – Casa de Cultur\u0103 Mangalia, 1963<\/figcaption><\/figure>\n
$\"\"$
Casa de Cultur\u0103 din Mangalia este v\u0103zut\u0103 ca fiind cea mai frumoas\u0103 de pe litoral, av\u00e2nd un mozaic de 300 mp, compus din 3.150.000 piese ceramice cu dimensiuni de 2X2 cm \u0219i ilustr\u00e2nd, \u00eentr-o viziune original\u0103, elementele primordiale ale vie\u021bii: apa, pam\u00e2ntul, aerul \u0219i soarele.<\/figcaption><\/figure>\n
Are expozi\u021bii interna\u021bionale, la Dusseldorf, \u00een anul 1968, \u201dExpozi\u021bia Interfauna\u201d, iar \u00een 1970, la Moscova, \u201dExpozi\u021bia de pictur\u0103 a \u021b\u0103rilor socialiste\u201d \u0219i la Berlin, \u201dExpozitia Intergrafik\u201d.<\/p>\n
\u00cen 1975 petrece o parte din var\u0103 la Porti\u021ba (Gura Porti\u021bei de ast\u0103zi), Tulcea, \u00eentre mare \u0219i lacul Razelm, unde cutreier\u0103 toat\u0103 Delta \u0219i regiunea Tulcei, impresiile sale reg\u0103sindu-se \u00een lucrarea intitulat\u0103 \u201cDiminea\u021ba pescarilor\u201d, aflat\u0103 la muzeul din Tulcea.<\/p>\n
\u00cen ceea ce prive\u0219te via\u021ba personal\u0103, Bedivan\u00a0Petre se c\u0103s\u0103tore\u0219te cu colega sa de facultate Mala Zamfirescu (ulterior Bedivan), cunoscut artist plastic, at\u00e2t \u00een \u021bar\u0103 c\u00e2t \u0219i \u00een str\u0103in\u0103tate, cu care are 2 copii, c\u0103rora li se transmite, \u00een mod firesc \u0219i aproape inevitabil, pasiunea pentru art\u0103: Cristian Bedivan – sculptor, Mihaela Bedivan – grafician.<\/p>\n
$\"\"$
Mala Zamfirescu-Bedivan \u0219i Nu\u0219ca Condulimazi-Bedivan, Bu\u0219teni, 1970<\/figcaption><\/figure>\n
<\/p>\n
Surse documentare:<\/p>\n
\u00a0Barbosa Octavian, \u201cDic\u021bionarul arti\u0219tilor rom\u00e2ni contemporani \u201c, Bucure\u0219ti, 1976<\/p>\n
L\u0103pu\u0219an Aurelia, \u201cMangalia \u00een paginile vremii \u201c, Constan\u021ba,\u00a02007<\/p>\n
Ilie Maria, Tomis revist\u0103 lunar\u0103 editat\u0103 de Comitetul pentru Cultur\u0103 \u0219i Art\u0103 ale regiunii Dobrogea \u0219i ora\u0219ului Constan\u021ba Un adept al memoriei: Petre Bedivan<\/p>\n
Tudor Dumitru, ilustra\u021bie de carte Petre Bedivan, Ed. Enciclopedic\u0103 Rom\u00e2n\u0103, 1969<\/p>\n
<\/p>\n
<\/p>\n
<\/p>\n
<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Bedivan Petre – pictor, grafician, sculptor, gravor, ilustrator (n. 15 iunie 1928 , Caliacra, regiunea Cadrilater – d. 19 feb. 1982, Bucure\u0219ti) \u201cSunt \u00eentr-adev\u0103r dobrogean \u0219i asta \u00eenseamn\u0103 pentru mine foarte mult.\u201d Numele de Bedivan. Numele suferea o muta\u021bie prin apari\u021bia unei porecle, paranuma, care, \u00een timp, se impune \u0219i \u00eei ia […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[144,143,139,138,133,136,146,140,145,147,134,142,137,135,148,141],"class_list":["post-761","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole-documentare","tag-artisti-aromani","tag-artisti-constanta","tag-artisti-dobrogeni","tag-artisti-romani","tag-bedivan-petre","tag-cadrilater","tag-casa-de-cultura-mangalia","tag-graficieni-dobrogeni","tag-lucrari-de-arta","tag-mozaic","tag-petre-bedivan","tag-pictori-constanteni","tag-pictori-dobrogeni","tag-pictori-romani","tag-scoala-balcic","tag-sculptori-dobrogeni"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.artantik.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/761","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.artantik.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.artantik.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.artantik.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.artantik.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=761"}],"version-history":[{"count":16,"href":"https:\/\/www.artantik.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/761\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":974,"href":"https:\/\/www.artantik.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/761\/revisions\/974"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.artantik.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=761"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.artantik.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=761"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.artantik.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=761"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
**Notice**: ob_end_flush(): Failed to send buffer of zlib output compression (0) in **/home/artantik/public_html/blog/wp-includes/functions.php** on line **5493**

Atena Muzaca \u0219i Stere Bedivan (p\u0103rin\u021bii artistului), 1935<\/figcaption><\/figure>\n
Parcursul familiei Bedivan este asem\u0103n\u0103tor cu cel al multor familii de coloni\u0219ti arom\u00e2ni din Cadrilater, a avut un traseu \u0219i un destin deosebit fa\u021b\u0103 de arom\u00e2nii veni\u021bi, \u00een diferite perioade, \u00een restul \u021b\u0103rii. \u00cen Cadrilater sunt pu\u0219i \u00een situa\u021bia de a-\u0219i construi un alt tip de via\u021b\u0103, \u00een locuri necunoscute. Lupt\u0103tori, d\u00e2rzi \u0219i harnici au dep\u0103\u0219it o serie de obstacole, f\u0103r\u0103 a se pl\u00e2nge \u0219i f\u0103r\u0103 a se v\u0103ita. Acest lucru nu le era nici \u00een fire \u0219i nici \u00een obicei. \u00ce\u0219i fac un rost, se \u00eemp\u0103m\u00e2ntenesc \u0219i \u0219fin\u021besc locul, doar c\u0103, \u00een vara anului 1940, prin cedarea Cadrilaterului, sunt obliga\u021bi s\u0103 plece, l\u0103s\u00e2nd \u00een urm\u0103 casele \u0219i p\u0103m\u00e2ntul \u0219i \u00eencep o nou\u0103 via\u021b\u0103 \u00een alte p\u0103r\u021bi ale \u021b\u0103rii.<\/p>\n
$\"\"$
Familia Muzaca – 1929 ( st\u00e2nga pozei- mama artistului, cele trei surori \u0219i mama lor \u00een port tradi\u021bional)<\/figcaption><\/figure>\n
$\"\"$
Familiile Muzaca \u0219i Bedivan, Farul Sf. Ivan, Sozopol, Bulgaria, 1935 (Bedivan Petre , copil \u2013 indicat cu ro\u0219u)<\/figcaption><\/figure>\n
$\"\"$
Familiile Muzaca si Bedivan, Bulgaria, 1935 (Bedivan Petre, copil \u2013 indicat cu ro\u0219u)<\/figcaption><\/figure>\n
$\"\"$
Refugia\u021bi arom\u00e2ni, Cadrilater, 1940<\/figcaption><\/figure>\n
Dup\u0103 plecarea din Cadrilater, la schimbul de popula\u021bie din anul 1940, familia Bedivan se mut\u0103 la Mangalia, unde Petre urmeaz\u0103 liceul \u0219i \u00eel are profesor pe Sutelca, un absolvent al Institutului de Arte Plastice, pasionat de pictur\u0103, care \u00eel face s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 c\u0103 talentul f\u0103r\u0103 munc\u0103 nu \u00eenseamn\u0103 mare lucru \u0219i c\u0103 nu to\u021bi cei care au talent reu\u0219esc \u00een aceast\u0103 dificil\u0103 meserie. Pentru artist, copil\u0103ria \u00een Dobrogea a \u00eensemnat descoperirea, spun\u00e2nd c\u0103 \u201cOrice copil aproape are aptitudini pentru desen, are sim\u021bul \u0219i pl\u0103cerea culorii, aptitudini \u00eencurajate de obicei \u00een \u0219coala primar\u0103. Aceasta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 \u021boti copii devin pictori<\/em>\u201d. Ulterior, se transfer\u0103 la Liceul Industrial, moment esen\u021bial pentru artist, unde cap\u0103t\u0103 pasiunea \u0219i priciperea pentru tehnic\u0103, pentru lucrul cu uneltele \u201cF\u0103r\u0103 acei ani mi-ar fi fost greu s\u0103 \u00eenteleg c\u0103 se poate face art\u0103 nu numai cu penelul sau cu dalta\u2026<\/em>\u201d. De la sec\u021bia de t\u00e2mplarie se transfer\u0103 la cea de sculptur\u0103 \u00een lemn, la \u00eendemnul profesorului Ion Burlu\u0219eanu, cel care \u00eel \u00eendeamn\u0103 s\u0103 dea examenul de admitere la Institutul de Arte Plastice din Bucure\u0219ti. Aici va \u00eenv\u0103\u021ba s\u0103 lucreze bine cu metalul \u0219i s\u0103 se foloseasc\u0103 si de alte unelte dec\u00e2t penelul.<\/p>\n
*<\/p>\n*
\u00cen anul 1947, cu un an \u00eenainte de a termina liceul, se mut\u0103 la Bucure\u0219ti pentru a urma cursuri de preg\u0103tire \u0219i selec\u021bionare a tinerilor care nu avuseser\u0103 posibilitatea material\u0103 s\u0103 studieze ceea ce se cheam\u0103 \u201dmarea art\u0103\u201d. Aici are prilejul s\u0103 urm\u0103resc\u0103 activitatea unor mae\u0219trii precum Ressu, Steriadi, Darascu, chiar \u00een atelierele lor lucru, care \u00eei va aduce aminte de pre\u021buirea pe care profesorii s\u0103i dobrogeni o aveau pentru munca st\u0103ruitoare. \u00cen vara anului 1948, se prezint\u0103 la examen cu inten\u021bia de a se \u00eenscrie, dac\u0103 reu\u0219ea la examen, la sectia de sculptur\u0103. Pe vremea aceea, examenul de admitere era diferen\u021biat, pe sec\u021bii. Abia \u00een anul I, la orele de desen, profesorii s\u0103i, \u00een special maestrul Camil Ressu, au fost unanimi \u00een a decreta c\u0103 trebuie s\u0103 trec\u0103 la sec\u021bia de pictur\u0103, tot a\u0219a cum, pe vremuri, profesorul Burlu\u0219anu nu \u00eel l\u0103sase s\u0103 fac\u0103 t\u00e2mplarie.<\/p>\n
$\"\"$
Pictur\u0103 \u201dFlori\u201d, cca. 1979, tehnica ulei pe p\u00e2nz\u0103<\/figcaption><\/figure>\n
$\"\"$
Pictur\u0103 \u201dPeisaj cu r\u00e2u\u201d (peisaj prahovean, zona Busteni), cca. 1960,tehnica ulei pe p\u00e2nz\u0103<\/figcaption><\/figure>\n
$\"\"$
Pictur\u0103 \u201dPeisaj la \u021bar\u0103\u201d (peisaj de \u021bar\u0103 din Caliacra, satul natal al artistului, Cadrilaterul rom\u00e2nesc), cca. 1956, tehnica ulei pe p\u00e2nz\u0103<\/figcaption><\/figure>\n
\u00cen paralel cu orele de la sec\u021bia de pictur\u0103, lucreaz\u0103 timp de patru ani cu maestrul dobrogean Jean Al. Steriadi. De la acesta, Bedivan Petre a \u00eenv\u0103\u021bat noi taine ale desenului \u0219i, mai ales, ale graficii, \u00een momentele \u00een care artistul nu avea modele dup\u0103 care s\u0103 lucreze, \u00eei poza \u00eensu\u0219i profesorul. A fost o experien\u021b\u0103 foarte interesant\u0103, ale c\u0103rei roade s-au dovedit a fi, printre altele, c\u00e2\u0219tigarea unor foarte dificile concursuri pentru ilustrare de carte, \u00een special de carte \u0219colar\u0103, \u00eentre anii 1953 -1973, continu\u00e2nd crearea de ilustra\u021bii pentru manualele \u0219colare \u0219i c\u0103r\u021bile de literatur\u0103.<\/p>\n
$\"\"$
Ilustra\u021bie de carte – \u201cRomanii \u00een Dacia\u201d, autor Tudor Dumitru, Bucure\u0219ti, 1962<\/figcaption><\/figure>\n
$\"\"$
Lucrare grafic\u0103 \u201dLa gura furnalului\u201d, 1963<\/figcaption><\/figure>\n
\u00cenainte de terminarea studiilor, particip\u0103 la expozi\u021bia anual\u0103 de stat din anul 1953, spun\u00e2nd c\u0103 \u201cUn artist trebuie s\u0103 lucreze tot timpul pentru a putea evolua, iar noi, \u00een acea vreme eram cu to\u021bii entuziasma\u021bi, prin\u0219i \u00een av\u00e2ntul \u00eentregii \u021b\u0103ri care ren\u0103\u0219tea..<\/em>\u201d, apoi sus\u021bine examenul de diplom\u0103 pentru pictur\u0103 cu Camil Ressu.<\/p>\n
$\"\"$
Nu\u0219ca Condulimazi-Bedivan, sora artistului, portret, 1965<\/figcaption><\/figure>\n
\u00cen anul 1954 devine membru Uniunii Arti\u0219tilor Plastici, iar \u00eentre anii 1955-1980 este profesor la \u0218coala Popular\u0103 de Art\u0103.\u00a0Are numeroase expozi\u021bii na\u021bionale \u00eentre anii 1953-1980 la Bucure\u0219ti.<\/p>\n
$\"\"$
Schi\u021ba lucr\u0103rii \u201dMetalurgi\u0219tii\u201d, 81×65 ulei \u0219i lemn pe p\u00e2nz\u0103. Lucrare v\u00e2ndut\u0103 de Galeriile Artmark, Bucure\u0219ti, la pre\u021bul de 1304 $, \u00een anul 2015<\/figcaption><\/figure>\n
$\"\"$
\u201dUzina metalurgic\u0103\u201d – lucrare finalizat\u0103 (denumit\u0103 ini\u021bial \u201dMetalurgi\u0219tii\u201d), 1969, 157×131 ulei, plastic, aluminiu, lemn \u0219i glaspapir, 1969. Lucrare v\u00e2ndut\u0103 de Galeriile Artmark, Bucure\u0219ti, la pre\u021bul de 4076 $, \u00een anul 2014<\/figcaption><\/figure>\n
Particip\u0103 la lucr\u0103ri de art\u0103 monumental\u0103, fresc\u0103 \u0219i mozaic individual sau \u00een colectiv la Hunedoara, Bucuresti, Giurgiu, Iasi, Eforie. \u00cen anul 1955, la Hunedoara – fresc\u0103 , \u00een 1958, la Giurgiu (gar\u0103) \u2013 fresc\u0103 \u0219i \u00een 1959, la Bucure\u0219ti, Casa de cultur\u0103 a raionului Tudor Vladimirescu – fresc\u0103.<\/p>\n
\u00ce\u0219i face sim\u021bit\u0103 prezen\u021ba \u0219i \u00een Dobrogea, unde particip\u0103 la realizarea c\u00e2torva lucr\u0103ri monumentale pe litoral. Acest lucru s-a \u00eentamplat \u00een 1962, dup\u0103 ce lucrase c\u00e2teva fresce \u00een alte colective, la Hunedoara, Giurgiu, Bucure\u0219ti \u0219i Ia\u0219i. \u00a0La Constan\u021ba vine \u00eempreun\u0103 cu mul\u021bi arti\u0219ti pentru a-\u0219i aduce \u201dcontribu\u021bia la aceast\u0103 oper\u0103 cu adev\u0103rat monumental\u0103, care avea s\u0103 fie litoralul rom\u00e2nesc<\/em>\u201d: 1962, Eforie Nord, Restaurantul NEON – \u00a0fresc\u0103; 1963, Mangalia, Casa de Cultur\u0103 –\u00a0 mozaic de ceramic\u0103, lucrare colectiv\u0103 executat\u0103 de Bedivan Petre , Paul Miracovici, \u0218tefan Constantinescu, Gheorghe Labin \u0219i Jules Perahim; 1964, Constan\u021ba, Sala Sporturilor \u2013 mozaic (lucrare colectiv\u0103 executat\u0103 de Petre Bedivan, Gheorghe Labin \u0219i Paul Miracovici).<\/p>\n
$\"\"$
Mozaic, lucrare colectiv\u0103 – Casa de Cultur\u0103 Mangalia, 1963<\/figcaption><\/figure>\n
$\"\"$
Casa de Cultur\u0103 din Mangalia este v\u0103zut\u0103 ca fiind cea mai frumoas\u0103 de pe litoral, av\u00e2nd un mozaic de 300 mp, compus din 3.150.000 piese ceramice cu dimensiuni de 2X2 cm \u0219i ilustr\u00e2nd, \u00eentr-o viziune original\u0103, elementele primordiale ale vie\u021bii: apa, pam\u00e2ntul, aerul \u0219i soarele.<\/figcaption><\/figure>\n
Are expozi\u021bii interna\u021bionale, la Dusseldorf, \u00een anul 1968, \u201dExpozi\u021bia Interfauna\u201d, iar \u00een 1970, la Moscova, \u201dExpozi\u021bia de pictur\u0103 a \u021b\u0103rilor socialiste\u201d \u0219i la Berlin, \u201dExpozitia Intergrafik\u201d.<\/p>\n
\u00cen 1975 petrece o parte din var\u0103 la Porti\u021ba (Gura Porti\u021bei de ast\u0103zi), Tulcea, \u00eentre mare \u0219i lacul Razelm, unde cutreier\u0103 toat\u0103 Delta \u0219i regiunea Tulcei, impresiile sale reg\u0103sindu-se \u00een lucrarea intitulat\u0103 \u201cDiminea\u021ba pescarilor\u201d, aflat\u0103 la muzeul din Tulcea.<\/p>\n
\u00cen ceea ce prive\u0219te via\u021ba personal\u0103, Bedivan\u00a0Petre se c\u0103s\u0103tore\u0219te cu colega sa de facultate Mala Zamfirescu (ulterior Bedivan), cunoscut artist plastic, at\u00e2t \u00een \u021bar\u0103 c\u00e2t \u0219i \u00een str\u0103in\u0103tate, cu care are 2 copii, c\u0103rora li se transmite, \u00een mod firesc \u0219i aproape inevitabil, pasiunea pentru art\u0103: Cristian Bedivan – sculptor, Mihaela Bedivan – grafician.<\/p>\n
$\"\"$
Mala Zamfirescu-Bedivan \u0219i Nu\u0219ca Condulimazi-Bedivan, Bu\u0219teni, 1970<\/figcaption><\/figure>\n
<\/p>\n
Surse documentare:<\/p>\n
\u00a0Barbosa Octavian, \u201cDic\u021bionarul arti\u0219tilor rom\u00e2ni contemporani \u201c, Bucure\u0219ti, 1976<\/p>\n
L\u0103pu\u0219an Aurelia, \u201cMangalia \u00een paginile vremii \u201c, Constan\u021ba,\u00a02007<\/p>\n
Ilie Maria, Tomis revist\u0103 lunar\u0103 editat\u0103 de Comitetul pentru Cultur\u0103 \u0219i Art\u0103 ale regiunii Dobrogea \u0219i ora\u0219ului Constan\u021ba Un adept al memoriei: Petre Bedivan<\/p>\n
Tudor Dumitru, ilustra\u021bie de carte Petre Bedivan, Ed. Enciclopedic\u0103 Rom\u00e2n\u0103, 1969<\/p>\n
<\/p>\n
<\/p>\n
<\/p>\n
<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Bedivan Petre – pictor, grafician, sculptor, gravor, ilustrator (n. 15 iunie 1928 , Caliacra, regiunea Cadrilater – d. 19 feb. 1982, Bucure\u0219ti) \u201cSunt \u00eentr-adev\u0103r dobrogean \u0219i asta \u00eenseamn\u0103 pentru mine foarte mult.\u201d Numele de Bedivan. Numele suferea o muta\u021bie prin apari\u021bia unei porecle, paranuma, care, \u00een timp, se impune \u0219i \u00eei ia […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[144,143,139,138,133,136,146,140,145,147,134,142,137,135,148,141],"class_list":["post-761","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole-documentare","tag-artisti-aromani","tag-artisti-constanta","tag-artisti-dobrogeni","tag-artisti-romani","tag-bedivan-petre","tag-cadrilater","tag-casa-de-cultura-mangalia","tag-graficieni-dobrogeni","tag-lucrari-de-arta","tag-mozaic","tag-petre-bedivan","tag-pictori-constanteni","tag-pictori-dobrogeni","tag-pictori-romani","tag-scoala-balcic","tag-sculptori-dobrogeni"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.artantik.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/761","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.artantik.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.artantik.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.artantik.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.artantik.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=761"}],"version-history":[{"count":16,"href":"https:\/\/www.artantik.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/761\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":974,"href":"https:\/\/www.artantik.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/761\/revisions\/974"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.artantik.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=761"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.artantik.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=761"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.artantik.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=761"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
**Notice**: ob_end_flush(): Failed to send buffer of zlib output compression (0) in **/home/artantik/public_html/blog/wp-includes/functions.php** on line **5493**