{"id":580,"date":"2017-03-02T10:52:11","date_gmt":"2017-03-02T10:52:11","guid":{"rendered":"http:\/\/www.artantik.info\/?p=580"},"modified":"2018-04-25T19:13:30","modified_gmt":"2018-04-25T19:13:30","slug":"armonia-pierduta-evreii-si-musulmanii-din-nordul-africii-muzeul-evreiesc-marocan-un-apel-la-pace-prin-cultura-si-traditii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.artantik.ro\/blog\/armonia-pierduta-evreii-si-musulmanii-din-nordul-africii-muzeul-evreiesc-marocan-un-apel-la-pace-prin-cultura-si-traditii\/","title":{"rendered":"Armonia pierdut\u0103: Evreii \u0219i Musulmanii din nordul Africii. Muzeul Evreiesc Marocan: Un apel la pace prin cultur\u0103 \u0219i tradi\u021bii"},"content":{"rendered":"

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Evreii marocani sunt o comunitate str\u0103veche, parte a popula\u021biei Amazigh. \u00cenainte de fondarea statului Israel ( 1948 ), \u00een Maroc existau \u00eentre 250.000 \u0219i 350.000 de evrei, form\u00e2nd cea mai mare comunitate evreiasc\u0103 din lumea musulman\u0103. \u00cen prezent, aceast\u0103 comunitate s-a restr\u00e2ns la cca 2500 de persoane.<\/p>\n

Muzeul Evreiesc Marocan, sau \u201d El Mellah Musem\u201d, este situat \u00een ora\u0219ul Casablanca. Fondat \u00een anul 1997, acesta este singurul muzeu din lumea arab\u0103 dedicat iudaismului. Muzeul a fost renovat \u00een anul 2013 \u0219i redeschis \u00een data de 20 decembrie 2016 sub auspiciile Regelui Mohammed al VI-lea al Marocului.<\/p>\n

\"\"<\/a>Frontispiciul Muzeului Evreiesc din Casablanca<\/em><\/p>\n

<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00cen urm\u0103 cu jum\u0103tate de secol, evreii coexistau \u00een pace cu vecinii lor musulmani. Ast\u0103zi, popula\u021bia evreiasc\u0103 este redus\u0103 substan\u021bial, \u00eens\u0103 mo\u0219tenirea evreiasc\u0103 a Marocului nu a fost dat\u0103 uit\u0103rii. Situat \u00eentr-o gr\u0103din\u0103 luxuriant\u0103 a unei suburbii a ora\u0219ului Casablanca (zona Mellah ), Muzeul Evreiesc Marocan exploreaz\u0103 \u0219i etaleaz\u0103 cultura iudeo-musulman\u0103 \u00een toat\u0103 splendoarea sa. Este unicul muzeu din lumea arab\u0103 care este dedicat culturii \u0219i istoriei evreie\u0219ti \u00een Africa de Nord, reprezent\u00e2nd una din pu\u021binele institu\u021bii care detaliaz\u0103 influen\u021ba mutual\u0103 dintre aceste dou\u0103 religii \u00eentr-un mod at\u00e2t de entuziast \u0219i dedicat.<\/p>\n

 <\/p>\n

\"\"<\/a>Fibule din argint<\/a><\/span> \u00een \u00a0Muzeul Evreiesc din Casablanca<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

De\u0219i primele men\u021biuni ale prezen\u021bei evreie\u0219ti \u00een Maroc dateaz\u0103 din secolul II \u00ee.Hr., abia \u00een secolele VII \u2013 VII d.Hr. poporul evreiesc a \u00eenceput a se stabili \u00een mod activ \u00een Africa de Nord. \u00cen acea perioad\u0103, Marocul trecea printr-o perioad\u0103 de islamizare riguroas\u0103, ini\u021biat\u0103 de conduc\u0103torul s\u0103u din acea vreme, Isdris I, al c\u0103rui arbore genealogic se credea c\u0103 \u00eel include pe Profetul Muhammad. Mul\u021bi evrei s-au stabilit \u00een ora\u0219ul Fez \u0219i \u00een apropierea acestuia, acolo unde fiul lui Isdris ( Isdris al\u00a0 II-lea ) le-a garantat o primire c\u0103lduroas\u0103 \u0219i un trai pa\u0219nic, reglementat printr-o serie de legi tolerante \u0219i condi\u021bii economice favorabile.<\/p>\n

Secole mai t\u00e2rziu, \u00een anii 1490, un alt val de evrei a ajuns \u00een ora\u0219ele Marocului, proveni\u021bi de data aceasta din Spania \u0219i Portugalia,\u00a0urmare a unui decret ce presupunea expatrierea acestora din ambele \u021b\u0103ri. Ora\u0219e precum Marrakech, Casablanca \u0219i Fez au avut o cre\u0219tere substan\u021bial\u0103 a popula\u021biei evreie\u0219ti. Sute de mii de evrei au f\u0103cut din Maroc o \u021bar\u0103 de adop\u021bie, contribuind vizibil la economia, comer\u021bul \u0219i cultura acesteia\u00a0pentru urm\u0103toarele cinci secole.<\/p>\n

Spre sf\u00e2r\u0219itul anilor 1940, coexisten\u021ba acestor religii a suferit schimb\u0103ri, atunci c\u00e2nd \u00eenfiin\u021barea noului stat Israel a coincis cu apari\u021bia unor mi\u0219c\u0103ri politice cu\u00a0repercusiuni negative asupra comunit\u0103\u021bii evreie\u0219ti a Marocului. Discriminarea evreilor, sanc\u021biunile economice \u0219i frica de persecu\u021bie, au reprezentat factori importan\u021bi \u00een emigrarea masiv\u0103 ulterioar\u0103, marea majoritate a popula\u021biei evreie\u0219ti marocane plec\u00e2nd\u00a0\u00een Israel.<\/p>\n

\u00cen Essaouira, un ora\u0219 situat pe coasta vestic\u0103 a Marocului, acolo unde evreii constituiau odat\u0103 aproape jum\u0103tate din popula\u021bia total\u0103 \u0219i unde comunit\u0103\u021bile evreie\u0219ti \u0219i musulmane tr\u0103iau \u00een pace, cartierul evreiesc \u00eemprejmuit de ziduri (mellah) se afl\u0103 ast\u0103zi \u00een ruin\u0103.<\/p>\n

Acest conflict intercultural nu a avut loc doar \u00een Maroc, ci \u0219i \u00een Orientul Mijlociu.<\/p>\n

\u00cenainte de 1948, popula\u021bia evreiasc\u0103 a Irakului numar\u0103 peste 100.000 de locuitori. Av\u00e2nd o istorie care dateaz\u0103 din timpurile Babilonului, \u00een jurul secolului VI \u00ee.Hr., evreii din Irak se considerau a fi arabi evrei, fuzion\u00e2nd astfel aceste dou\u0103 identit\u0103\u021bi aparent paradoxale. \u00cen 1948, pe m\u0103sur\u0103 ce guvernul irakian a impus sac\u021biuni asupra evreilor, interzic\u00e2ndu-le s\u0103 profeseze \u00een oficiile publice sau s\u0103 gestioneze activit\u0103\u021bi bancare, tensiunea dintre musulmani \u0219i evrei a \u00eenceput s\u0103 creasc\u0103. \u00cen present, locuitorii de credin\u021b\u0103 iudaic\u0103 sunt aproape inexisten\u021bi, tensiunile dintre comunit\u0103\u021bile evreie\u0219ti ale Israelului \u0219i popula\u021bia irakian\u0103 fiind evidente. Ora\u0219ul Bagdad, care g\u0103zduia \u00een trecut 50 de sinagogi, acum are doar una: numit\u0103 \u00een mod nostalgic \u201dMarea Sinagog\u0103 a Irakului\u201d. Transformat\u0103 \u00eentr-un mic muzeu, aceasta este o melancolic\u0103 amintire a coexisten\u021bei armonioase de alt\u0103dat\u0103 a celor dou\u0103 religii.<\/p>\n

Majoritatea acestor \u201doaze\u201d de amintiri, s-au mic\u0219orat \u00een propor\u021bii \u0219i num\u0103r, fac\u00e2nd astfel din Muzeul Evreiesc Marocan din Casablanca o adev\u0103rat\u0103 comoar\u0103 cultural\u0103. Directorul muzeului, Zhor Rhihil, sus\u021bine c\u0103 muzee similare ar trebui contruite \u00een lumea arab\u0103, cu scopul conserv\u0103rii unei fascinante \u0219i fundamentale p\u0103r\u021bi a istoriei: \u201dDin punctul de vedere al unui curator de muzeu, regret aceast\u0103 mo\u0219tenire pierdut\u0103\u201d, spune el. \u201dCred c\u0103 orice component iudeo-marocan este mai \u00eentai marocan \u0219i apoi evreiesc. Ast\u0103zi, sim\u021bim c\u0103 am pierdut ceva caracteristic marocan. Acest sentiment a fost cel care a determinat un num\u0103r de cet\u0103\u021beni marocani, indiferent de religia lor, s\u0103 se uneasc\u0103.\u201d<\/p>\n

Citeste si articolul: Bijuteriile berbere – Fibula iudeo-berber\u0103: Tazerzit<\/strong><\/a><\/span><\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

Autor : Redactare, traducere \u0219i adaptare: Neagu C. Andrei \u0219i Rodica Pu\u0219ca\u0219u pentru ArtAntik.ro \u0219i ArtAntik.info\u00a0<\/em><\/p>\n


surse documentare:<\/em><\/p>\n

Cercetari personale – Neagu C. Andrei<\/p>\n

Wikipedia.org<\/p>\n

Theculturetrip.com<\/p>\n

Blog.travel-exploration.com<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

Save<\/span><\/p>\n

Save<\/span><\/p>\n

Save<\/span><\/p>\n

Save<\/span><\/p>\n

Save<\/span><\/p>\n

Save<\/span><\/p>\n

Save<\/span><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00a0 Evreii marocani sunt o comunitate str\u0103veche, parte a popula\u021biei Amazigh. \u00cenainte de fondarea statului Israel ( 1948 ), \u00een Maroc existau \u00eentre 250.000 \u0219i 350.000 de evrei, form\u00e2nd cea mai mare comunitate evreiasc\u0103 din lumea musulman\u0103. \u00cen prezent, aceast\u0103 comunitate s-a restr\u00e2ns la cca 2500 de persoane. Muzeul Evreiesc Marocan, sau \u201d El Mellah […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[109,111,80,110,75,51,67,112,54],"class_list":["post-580","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole-documentare","tag-antichitati-din-argint","tag-antichitati-iudaice","tag-antichitati-online","tag-antichitati-tribale","tag-arta-tribala-africana","tag-bijuterii-evreiesti","tag-bijuteriile-traditionale","tag-evreii-marocani","tag-istoria-bijuteriilor"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.artantik.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/580","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.artantik.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.artantik.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.artantik.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.artantik.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=580"}],"version-history":[{"count":11,"href":"https:\/\/www.artantik.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/580\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":754,"href":"https:\/\/www.artantik.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/580\/revisions\/754"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.artantik.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=580"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.artantik.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=580"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.artantik.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=580"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}