{"id":1076,"date":"2020-10-14T14:45:05","date_gmt":"2020-10-14T14:45:05","guid":{"rendered":"https:\/\/www.artantik.info\/?p=1076"},"modified":"2020-11-20T09:49:32","modified_gmt":"2020-11-20T09:49:32","slug":"traditia-bijuteriilor-etnice-turkmene-zestrea-la-purtator","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.artantik.ro\/blog\/traditia-bijuteriilor-etnice-turkmene-zestrea-la-purtator\/","title":{"rendered":"Tradi\u021bia bijuteriilor etnice turkmene. Zestrea la purt\u0103tor"},"content":{"rendered":"

 <\/p>\n

Remarcabile prin m\u0103rime \u0219i greutate, majoritatea bijuteriilor turkmene<\/strong><\/a> a fost manufacturat\u0103 \u00een argint masiv, podoabele fiind decorate cu pietre pre\u0163ioase, semipre\u021bioase, sticl\u0103 colorat\u0103 \u0219i adesea aurite pentru un plus de valoare \u015fi efect cromatic. Cu semnifica\u021bii simbolice profunde, bijuteriile turkmene au marcat trecerea unui individ de la o etap\u0103 a vie\u021bii la alta.<\/p>\n

\"amuleta<\/a>
Amuleta pectoral\u0103: Gulyaka – Amulet\u0103 pectoral\u0103 turkmen\u0103 din colec\u021bia www.artantik.ro<\/a><\/span><\/span><\/figcaption><\/figure>\n

 <\/p>\n

Gulyaka este o pies\u0103 clasic\u0103\u00a0 \u00een vestimenta\u021bia turkmen\u0103, fiind purtat\u0103 pe piept \u00een scopul \u00eenchiderii decolteului. Gulyaka \u00eenseamn\u0103 \u201efloarea g\u00e2tului\u201d.<\/p>\n

P\u0103str\u00e2nd acelea\u0219i linii de design, stilistica bijuteriilor turkmene variaz\u0103 foarte pu\u021bin, \u00een func\u021bie de\u00a0 tribul de provenien\u0163\u0103, fie c\u0103 acestea sunt din Asia de Vest sau Asia Central\u0103.<\/p>\n

 <\/p>\n

<\/p>\n

Principalele\u00a0 triburi turkmene moderne\u00a0 sunt: Teke, Yomut, Ersari, Chowdur, Gokleng \u0219i Saryk, cel mai numeros fiind Teke (Tekke). La originea\u00a0 tuturor\u00a0 triburilor turkeme moderne\u00a0 se afl\u0103 24 de triburi antice Oghuz, dintre care tribul Salur a jucat un rol proeminent, membrii s\u0103i fiind considera\u021bi str\u0103mo\u0219i ai uniunii formate din\u00a0 triburile\u00a0 Yomut \u0219i Ersari. De asemenea, se crede c\u0103 selgiucii, khwarazmienii, Qara Qoyunlu, Aq Qoyunlu, otomanii \u0219i afsharidzii provin din triburile Oghuz.<\/p>\n

Fiind musulmani sunni\u021bi, turkmenii \u0219i-au p\u0103strat multe dintre obiceiurile \u0219i credin\u021bele pre-islamice, care erau \u00a0adesea \u00a0redate \u00een simbolistica podoabelor tradi\u021bionale. Bijuteriile au fost create at\u00e2t din motive ce \u021bin de ornamentalistic\u0103, c\u00e2t \u0219i din ra\u021biuni spirituale, iar cantitatea de bijuterii cu care un individ era \u00eempodobit echivala cu rangul acestuia \u00een societate.<\/p>\n

Turkmenii apar pentru prima dat\u0103 sub acest nume \u00een surse scrise din Asia Central\u0103 dat\u00e2nd<\/p>\n

\"\"
Br\u0103\u0163\u0103ri turkmene bilezik, din colec\u0163ia www.artantik.ro<\/a><\/span><\/span><\/figcaption><\/figure>\n

din secolul al IX-lea. P\u00e2n\u0103 \u00een secolul al XI-lea unele grupuri au migrat spre vest p\u00e2n\u0103 \u00een Iran,Siria \u0219i Anatolia, \u00een timp ce altele au r\u0103mas \u00een zona actual\u0103 a Turkmenistanului.<\/p>\n

Ace\u015fti p\u0103stori nomazi tr\u0103iau \u00een tabere, cresc\u00e2nd animale \u0219i ocazional jefuiau zonele limitrofe. Pentru a asigura hrana animalelor pe care le cre\u015fteau triburile se mutau de dou\u0103 sau trei ori pe an.<\/p>\n

Turkmenii au rezistat f\u0103r\u0103 a se supune statelor islamice, vremelnic or\u00e2nduitoare ale teritoriilor pe care ace\u0219tia tr\u0103iau, iar uneori au format alian\u021be bazate pe interese reciproce. De\u0219i nu erau comercian\u021bi, turkmenii erau \u00een contact permanent cu popula\u021biile urbane \u0219i erau deseori implica\u021bi \u00een asigurarea transportului \u0219i a securit\u0103\u021bii caravanelor ce se deplasau pe distan\u021be lungi, parcurg\u00e2nd bine-cunoscutul Drum al M\u0103t\u0103sii.<\/p>\n

\"\"
” Femeie turkmen\u0103 “, lucrare realizat\u0103 de Jennet Norman, pictori\u021b\u0103 american\u0103 original\u0103 din Ashgabat, capitala Turkmenistanului<\/span><\/figcaption><\/figure>\n

\u00cen tradi\u021bia turkmen\u0103,\u00a0pietrele pre\u021bioase sunt benefice pentru s\u0103n\u0103tate \u0219i se crede c\u0103 \u00een func\u021bie de culoarea lor au efecte diferite asupra purt\u0103torilor fiind \u00eenzestrate cu puteri magice.<\/p>\n

 <\/p>\n

De la o v\u00e2rst\u0103 fraged\u0103, o femeie purta bijuterii despre ale c\u0103ror forme \u0219i materiale se credea c\u0103 \u00eei vor asigura fertilitatea, iar cantitatea de bijuterii pe care o purta, cre\u015ftea pe m\u0103sur\u0103 ce se apropia de v\u00e2rsta c\u0103s\u0103toriei. Odat\u0103 ce avea primii copii cantitatea de bijuterii pe care a primit-o \u0219i pe care a purtat-o, sc\u0103dea. Marea varietate de bijuterii etnice <\/strong><\/a>turkmene este format\u0103 din br\u0103\u021b\u0103ri, coliere, cercei, amulete<\/strong><\/a> pectorale Gulyaka\u00a0 \u0219i impresionante podoabe de cap.<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

\"\"
Fotografie de epoc\u0103 dat\u00e2nd din anul 1866 : Mireas\u0103 turkmen\u0103 purt\u00e2nd pe cap o podoab\u0103 tradi\u021bional\u0103 ceremonialului matrimonial<\/span><\/figcaption><\/figure>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

Pentru p\u0103storii nomazi, bijuteriile reprezentau una dintre pu\u021binele posibilit\u0103\u021bi de investi\u021bii sigure deoarece argintul putea fi topit \u0219i v\u00e2ndut oric\u00e2nd.<\/p>\n

Bog\u0103\u0163ia familiei trebuia s\u0103 fie etalat\u0103 de c\u0103tre femei, bijuteriile f\u0103c\u00e2nd parte din zestrea<\/a> <\/strong>acestora. \u00cen cadrul ceremoniei maritale mireasa era \u00eempodobit\u0103 cu aproximativ 7 p\u00e2n\u0103 la 8 kilograme de podoabe din argint.<\/p>\n

<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

Multe obiceiuri tribale \u00eenc\u0103 supravie\u021buiesc \u00een r\u00e2ndul turkmenilor moderni. Specific\u0103 culturii turkmene este tradi\u021bia kalim-ului, care oblig\u0103 mirele s\u0103 aib\u0103 o zestre \u0219i astfel, din ra\u021biuni pecuniare, a ap\u0103rut obiceiul r\u0103pirii miresei.<\/p>\n

Ca o inedit\u0103 paralel\u0103 modern\u0103, amintim faptul c\u0103 \u00een anul 2001, pre\u0219edintele Saparmurat Niyazov a introdus un \u201ekalim\u201d impus de stat, care cerea tuturor str\u0103inilor ce doreau s\u0103 se c\u0103s\u0103toreasc\u0103 cu o femeie turkmen\u0103 s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 o sum\u0103 de cel pu\u021bin 50.000 de dolari. Legea a fost abrogat\u0103 \u00een martie 2005.<\/p>\n

\"\"
Cuplu turkmen. Fotografie de la \u00eenceputul secolului XX<\/span><\/figcaption><\/figure>\n

Subiectele descrise\u00a0 \u00een ornamentalistica bijuteriilor turkmene a variat \u00een timp, cercetarea etnografilor \u00eenc\u0103 nedeslu\u0219ind \u00een totalitate semnifica\u021bia acestora. \u00cen general, prin stilizare bijuteriile sunt decorate cu reprezent\u0103ri animaliere, reprezent\u0103ri ale unor imagini cu mun\u021bi sacri pentru turkmeni sau motive geometrice de sorginte animist\u0103.<\/p>\n

Motivul muntelui face parte din povestea crea\u021biei turkmene \u0219i este semnificativ pentru conexiunea sa ancestral\u0103. Fiecare trib turkmen are propriul munte sacru, specific regiunii de ba\u0219tin\u0103 \u0219i numai acel trib poate urca pe el.<\/p>\n

Berbecul de munte este un animal sacru pentru turkmeni, coarnele sale sunt frecvent utilizate \u00een ritualuri, simbolul acestora fiind reg\u0103sit sub forme stilizate pe multe dintre podoabele tradi\u021bionale.<\/p>\n

Un alt motiv animalier reg\u0103sit \u00een simbolistica turkmen\u0103 este cel al p\u0103sarii, acesta fiind asociat libert\u0103\u021bii<\/p>\n

\"\"
Femeie-turkmen\u0103 purt\u00e2nd ve\u0219minte \u0219i podoabe tradi\u021bionale<\/span><\/figcaption><\/figure>\n

de deplasare. Al\u0103turi de cel al apei, d\u0103t\u0103toare de via\u0163\u0103 \u015fi motivul pe\u015ftelui este asociat fertilit\u0103\u0163ii feminine.<\/p>\n

Motivele cu frunze duble sunt legate de evolu\u021bia existen\u021bei umane \u0219i fac parte dintr-o tradi\u021bie etnografic\u0103 \u00eendelungat\u0103.<\/p>\n

Carnelianul \u0219i argintul erau purtate pentru a \u00eendep\u0103rta moartea \u0219i bolile, \u00een timp ce turcoazul era purtat ca simbol al purit\u0103\u021bii. Fiind uneori \u00eenlocuite cu sticl\u0103 ro\u015fie, anturajele de cornalin\u0103 erau foarte populare \u0219i pre\u021buite, deoarece se crede c\u0103 aceast\u0103 culoare are un puternic rol protector \u00eempotriva deochiului \u015fi a spiritelor malefice.<\/p>\n

Turcoazul este mai pu\u021bin utilizat \u00een r\u00e2ndul turkmenilor, dar serve\u0219te ca simbol al purit\u0103\u021bii \u0219i castit\u0103\u021bii.<\/p>\n

 <\/p>\n

Industria fabric\u0103rii de bijuterii turkmene r\u0103m\u00e2ne \u00een picioare \u015fi ast\u0103zi, \u00eens\u0103 datorit\u0103 costului ridicat al metalelor \u0219i al pietrelor pre\u021bioase, bijuteriile contemporane au gramaje \u0219i dimensiuni considerabil mai reduse \u015fi adesea sunt decorate cu imita\u021bii de pietre naturale.<\/p>\n

\u00cen prezent popula\u021biile turkmene tr\u0103iesc \u00een principal \u00een Turkmenistan, regiunile nordice \u0219i nord-estice ale Iranului \u0219i Afganistanului. Grupuri considerabile de turkmeni se g\u0103sesc \u0219i \u00een Uzbekistan, Kazahstan \u0219i Caucazul de Nord (Stavropol Krai). Ace\u015ftia vorbesc limba turkmena, care este clasificat\u0103 ca parte a ramurii orientale Oghuz a dialectelor turce\u0219ti.<\/p>\n

 <\/p>\n

Continu\u00e2nd s\u0103 caute \u015fi s\u0103 adauge noi piese \u00een colec\u0163ia etnografic\u0103, echipa ArtAntik Gallery \u015fi ArtAntik.ro va continua pasionanta activitate de documentare \u015fi cercetare, supun\u00e2nd aten\u0163iei dumneavoastr\u0103 aceste remarcabile repere cultural-istorice.<\/p>\n

 <\/p>\n

Redactare: Neagu C. Andrei<\/em><\/div>\n
manager ArtAntik.ro<\/em><\/div>\n
<\/div>\n
Surse documentare:<\/em><\/div>\n
<\/div>\n
Cercet\u0103ri \u0219i document\u0103ri personale <\/em><\/div>\n
“Departmentul Artei Islamice” – The Metropolitan Museum of Art<\/span><\/em><\/div>\n
Schletzer, Dieter, & Reinhold Schletzer. Old Silver Jewellery of the Turkoman: An Essay on Symbols in the Culture of Inner Asian Nomads. Berlin: D. Reimer, 1983,<\/em><\/div>\n

MetMuseum.org<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

  Remarcabile prin m\u0103rime \u0219i greutate, majoritatea bijuteriilor turkmene a fost manufacturat\u0103 \u00een argint masiv, podoabele fiind decorate cu pietre pre\u0163ioase, semipre\u021bioase, sticl\u0103 colorat\u0103 \u0219i adesea aurite pentru un plus de valoare \u015fi efect cromatic. Cu semnifica\u021bii simbolice profunde, bijuteriile turkmene au marcat trecerea unui individ de la o etap\u0103 a vie\u021bii la alta.   […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[169,170,167,161,160,162,163,30,165,168,166,164,172,171],"class_list":["post-1076","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole-documentare","tag-antichitati-argint","tag-bijuterii-etnice","tag-bijuterii-etnice-argint","tag-bijuterii-etnice-si-tribale","tag-bijuterii-turkmene","tag-bijuterii-turkmenistan","tag-bijuterii-vechi-argint","tag-bijuterii-vintage","tag-colectii-etnografice","tag-gulyaka","tag-istoria-bijuteriilor-turkmene","tag-magazin-antichitati-online","tag-podoabe-vechi","tag-zestrea"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.artantik.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1076","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.artantik.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.artantik.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.artantik.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.artantik.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1076"}],"version-history":[{"count":25,"href":"https:\/\/www.artantik.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1076\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1108,"href":"https:\/\/www.artantik.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1076\/revisions\/1108"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.artantik.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1076"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.artantik.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1076"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.artantik.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1076"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
Notice: ob_end_flush(): Failed to send buffer of zlib output compression (0) in /home/artantik/public_html/blog/wp-includes/functions.php on line 5493