Indiscutabil, tr\u0103im o perioad\u0103 de criz\u0103. Nu numai c\u0103 ne confrunt\u0103m cu riscul \u00eemboln\u0103virii sau decesului din cauza unui virus, dar avem deja primele semne ale unei crize economice majore \u0219i ale unei uria\u0219e crize de \u00eencredere. \u00cen astfel de vremuri, emo\u021biile negative (de la anxietate \u0219i stres, la furie sau disperare) preiau controlul asupra min\u021bii noastre. Credem c\u0103 g\u00e2ndim realist, c\u00e2nd, de fapt, aten\u021bia devine captiv\u0103 \u0219tirilor negative, ve\u0219tile rele sunt memorate mai repede \u0219i reamintite mai u\u0219or; construim scenarii catastrofice despre viitor, iar situa\u021biile neutre sunt \u00een\u021belese ca fiind periculoase. Vedem peste tot r\u0103ul \u0219i nu mai vedem binele. Devenim, \u0219tim asta din neuro\u0219tiin\u021bele cognitive, suprasenzitivi \u0219i suprareactivi. Vorba lui Caragiale, \u201csim\u021b enorm \u0219i v\u0103z monstruos\u201d. Func\u021bion\u0103m ca o alarm\u0103 de ma\u0219in\u0103 prost reglat\u0103, care se declan\u0219eaz\u0103 de mai multe ori \u00een toiul nop\u021bii \u0219i sperie tot blocul.<\/p>\n

<\/p>\n<\/div>\n

\u00cen astfel de momente e instructiv s\u0103 analiz\u0103m ce au f\u0103cut al\u021bii, \u00eenaintea noastr\u0103, care au traversat cu succes crize existen\u021biale \u0219i mai mari. Cum au devenit ei rezilien\u021bi, adic\u0103 nu numai capabili s\u0103 absoarb\u0103 \u0219ocul crizei, dar s\u0103 \u00ee\u0219i revin\u0103 \u0219i s\u0103 se dezvolte robust; cum au traversat abisul? Sintetizez aici c\u00e2teva dintre r\u0103spunsurile pe care cercet\u0103rile interdisciplinare, din ultimii ani, asupra rezilien\u021bei, ni le ofer\u0103.<\/p>\n

1.Perseveren\u021ba \u00een proiectele personale<\/strong>. O criz\u0103 ne scoate din ordinea fireasc\u0103 a vie\u021bii, ne pune sub semnul \u00eentreb\u0103rii modul \u00een care tr\u0103im, proiectele noastre de via\u021b\u0103. Dar dac\u0103 mintea noastr\u0103 se \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2neaz\u0103 s\u0103 fie orientat\u0103 spre viitor,\u00a0dac\u0103 \u00eent\u00e2mpin\u0103m ziua de m\u00e2ine cu un plan, nu cu o nou\u0103 team\u0103, devenim mult mai pu\u021bin vulnerabili la ce ni se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een prezentul imediat<\/strong>. Ne afecteaz\u0103 mai pu\u021bin ve\u0219tile proaste sau st\u0103rile nepl\u0103cute, dac\u0103 avem un \u021bel \u0219i ne str\u0103duim s\u0103 mai facem un pas, oric\u00e2t de mic, \u00een direc\u021bia lui. Sau m\u0103car s\u0103 r\u0103m\u00e2nem mereu cu mintea la el. \u00cen lag\u0103rele de concentrare, \u00een multe situa\u021bii de calamit\u0103\u021bi sau dezastre, cei care au avut un vector personal, un plan sau un scop pentru ziua de m\u00e2ine, dincolo de ziua de azi, cu grijile ei, au rezistat cel mai bine \u0219i au fost primii care s-au dezvoltat ulterior. Ceilal\u021bi au c\u0103rat cu ei traumele trecutului<\/a> mul\u021bi ani, unii nu le-au mai dep\u0103\u0219it niciodat\u0103. A\u0219adar, s\u0103 nu renun\u021b\u0103m la proiectele pe care le-am avut \u00eenaitea crizei, s\u0103 facem, \u00een fiecare zi, ceva pentru ele, oric\u00e2t de pu\u021bin.<\/p>\n

$\"\"$ <\/p>\n

Nu renun\u021ba\u021bi la planurile de concediu, la ideea de a v\u0103 schimba jobul sau de a dob\u00e2ndi o nou\u0103 competen\u021b\u0103 profesional\u0103, de a v\u0103 amenaja apartamentul sau de a avea un copil, de a citi ni\u0219te c\u0103r\u021bi pe care le-a\u021bi pus deoparte, de a \u00eenv\u0103\u021ba ceva nou.<\/p>\n

2.Autodisciplina.<\/strong>\u00a0\u00cen criz\u0103, realitatea \u00ee\u021bi ofer\u0103 oric\u00e2te motive dore\u0219ti s\u0103 nu te mai focalizezi pe sarcini, ci pe st\u0103rile pe care le tr\u0103ie\u0219ti. Ai putea \u00eenc\u0103lca regulile fire\u0219ti de via\u021b\u0103, ai toate alibiurile. De pild\u0103, acum, lucr\u00e2nd de acas\u0103, pot s\u0103 m\u0103 scol c\u00e2nd vreau, s\u0103 m\u0103n\u00e2nc c\u00e2nd vreau, s\u0103 lucrez c\u00e2nd vreau. Dezordinea pe care o introduc \u00een via\u021ba mea, \u00eencet, dar sigur, va l\u0103sa \u00eens\u0103 urme, se va internaliza \u0219i va deveni dezordine a min\u021bii mele. Exact \u00een aceast\u0103 situa\u021bie e necesar s\u0103 ne stabilim noi \u00een\u0219ine reguli \u0219i s\u0103 ne \u021binem de ele cu stricte\u021be. Regulile ne reduc din anxietate. Sim\u021bim c\u0103 noi ne control\u0103m via\u021ba, nu st\u0103rile noastre, nici conjuncturile nefericite prin care trecem. Orice grup, c\u0103 e familie sau organiza\u021bie, dac\u0103 are reguli este mai coeziv.<\/p>\n

$\"\"$ <\/p>\n

Dac\u0103 urm\u0103m regulile pe care noi ni le-am stabilit (autodisciplina), la finalul zilei vom avea un sentiment de control \u0219i de eficien\u021b\u0103 personal\u0103. Iar controlul \u0219i eficien\u021ba personal\u0103, spun sute de studii, sunt esen\u021biale pentru echilibrul emo\u021bional.Dar ele trebuie dob\u00e2ndite prin faptele noastre, nu prin repetarea papagaliceasc\u0103 a unor formule pozitive, predate de nu \u0219tiu ce guru.\u00a0Dezordinea indus\u0103 de orice criz\u0103 poate fi contracarat\u0103 cu un plus de ordine interioar\u0103.<\/strong><\/p>\n

3.Dezvoltarea caracterului.<\/strong>\u00a0Criza e ca un reactiv chimic: scoate la iveal\u0103 toate caracteristicile ascunse pe care le avem. \u00cen criz\u0103, tic\u0103lo\u0219ii camufla\u021bi devin \u0219i mai tic\u0103lo\u0219i, frico\u0219ii \u2013 \u0219i mai frico\u0219i, narcisi\u0219tii \u2013 \u0219i mai narcisi\u0219ti. Dar criza ofer\u0103 \u0219i \u0219ansa enorm\u0103 a dezvolt\u0103rii personale, a descoperirii \u0219i tr\u0103irii valorilor \u00een care merit\u0103 s\u0103 credem.\u00a0Caracterul nu se dezvolt\u0103 \u00een lux<\/a> \u0219i siguran\u021b\u0103, ci \u00een confruntare cu asprimea realului<\/em>\u00a0(N. Hartman).\u00a0O situa\u021bie dificil\u0103, spun filosofii stoici, e ca un antrenor.<\/strong>\u00a0Te po\u021bi folosi de ea s\u0103-\u021bi dezvol\u021bi o virtute pe care nu o aveai sau care era prea pu\u021bin definit\u0103. Avem acum oportunitatea de a ne dezvolta o calitate personal\u0103. Unii \u2013 r\u0103bdarea, al\u021bii \u2013 controlul emo\u021biilor, al\u021bii \u2013 empatia, \u00eeng\u0103duin\u021ba pentru gre\u0219elile celuilalt, curajul sau perseveren\u021ba. \u0218tim din scrierile lui V. Frankl \u0219i din memorialistica de\u021binu\u021bilor politici c\u0103 cei care, \u00een situa\u021bii dificile, \u0219i-au cultivat caracterul, \u0219i-au tr\u0103it valorile au ie\u0219it din lag\u0103re mult mai puternici \u0219i mai normali la cap, dec\u00e2t cei care \u0219i-au tr\u0103it la\u0219it\u0103\u021bile \u00een libertate. Avem \u0219ansa de-a ie\u0219i din criz\u0103 mai buni dec\u00e2t am intrat, dac\u0103 \u0219tim cum s\u0103 o valorific\u0103m.<\/p>\n

4.Solidaritatea.<\/strong>\u00a0Cei care i-au ajutat pe al\u021bii, \u00een situa\u021bii limit\u0103, au devenit ei \u00een\u0219i\u0219i mai robu\u0219ti. Cum spune N. Steinhart, \u201cd\u0103ruind vei dob\u00e2ndi<\/em>\u201c!.<\/em>\u00a0Psihologic,\u00a0ne ajut\u0103 s\u0103 ie\u0219im din obsesia autoprotec\u021biei personale \u0219i s\u0103 risc\u0103m ajut\u00e2ndu-i pe al\u021bii<\/strong>.<\/p>\n

$\"\"$ <\/p>\n

Asta \u00eenseamn\u0103 s\u0103 facem ceva pentru ei (s\u0103-i ajut\u0103m \u00een nevoin\u021bele lor), dar \u0219i s\u0103 nu facem pentru noi ceea ce ne vine s\u0103 facem (s\u0103 nu cump\u0103r\u0103m zeci de kilograme de alimente, pentru c\u0103 \u0219i al\u021bii sunt \u00een nevoie). Individualismul consumerist ne poate distruge pe to\u021bi. Solidaritatea ne poate salva. A avea grij\u0103 de celalalt, indiferent cine o fi el, e cea mai profund\u0103 solidaritate. Ea face diferen\u021ba dintre un grup coeziv \u0219i o adun\u0103tur\u0103 de oameni.<\/p>\n

5.Cultivarea emo\u021biilor pozitive.<\/strong>\u00a0\u00cenchipui\u021bi-v\u0103 echilibrul emo\u021bional ca pe o balan\u021b\u0103. Acum e dezechilibrat\u0103, emo\u021biile negative sunt mult mai multe \u0219i mult mai \u201cgrele\u201d dec\u00e2t cele pozitive. Putem \u00eens\u0103 echilibra balan\u021ba, dac\u0103 ne producem mai multe emo\u021bii pozitive. O parte le ob\u021binem din perseveren\u021ba \u00een proiecte personale, din autodisciplin\u0103, din tr\u0103irea valorilor sau acordarea de ajutor celor \u00een nevoie. Dar sunt multe alte c\u0103i prin care ne putem echilibra emo\u021biile. C\u0103lug\u0103rii iezui\u021bi, c\u00e2nd aveau o ap\u0103sare sufleteasc\u0103, erau sf\u0103tui\u021bi s\u0103 se plimbe prin natur\u0103 \u0219i s\u0103 priveasca departe \u00een zare. S\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 c\u0103 durerea lor e mai nimic fa\u021b\u0103 de lumea asta mare. A\u0219a c\u0103 s\u0103 b\u0103g\u0103m de seam\u0103 c\u0103 a venit totu\u0219i prim\u0103vara, c\u0103 ne z\u00e2mbe\u0219te un copil, c\u0103 ceaiul pe care \u00eel bem are at\u00e2ta savoare, c\u0103 avem parte de prieteni buni \u0219i apusuri de soare superbe. Bucuriile m\u0103runte fac muzica vie\u021bii. Acum trebuie s\u0103 ni le cultiv\u0103m<\/a> deliberat, ca s\u0103 ne men\u021binem echilibrul emo\u021bional.<\/p>\n

Toate lucrurile prezentate mai sus\u00a0\u021bin de responsabilitatea noastr\u0103 personal\u0103<\/strong>, nu de deciziile sau ac\u021biunile autorit\u0103\u021bilor. Ele rezum\u0103 multe cercet\u0103ri despre rezilien\u021b\u0103 \u0219i merit\u0103 s\u0103 le punem \u00een practic\u0103.<\/p>\n

S\u0103 ne g\u00e2ndim, o clip\u0103, la copiii no\u0219tri.<\/p>\n

Vrem s\u0103-\u0219i urmeze proiectele lor personale sau s\u0103 se lase cople\u0219i\u021bi de fric\u0103? Vrem s\u0103 se foloseasc\u0103 de scuzele pe care le ofer\u0103 oric\u00e2nd realitatea sau vrem s\u0103 aib\u0103 control \u0219i eficien\u021b\u0103 personal\u0103? Vrem s\u0103 devin\u0103 oportuni\u0219ti sau oameni de caracter? Vrem s\u0103 fie egoi\u0219ti sau solidari? Vrem s\u0103 se pl\u00e2ng\u0103 mereu sau s\u0103-\u0219i produc\u0103 singuri bucurii?<\/p>\n

$\"\"$ <\/p>\n

R\u0103spunsul nu e prin cuvinte. E prin faptele noastre, e \u00een modelul pe care noi \u00eel vom oferi, zi de zi, travers\u00e2nd aceast\u0103 criz\u0103. Ca orice criz\u0103, \u0219i asta va trece. Depinde de noi dac\u0103 vom ie\u0219i din ea mai puternici \u0219i mai buni sau cu sufletele schilodite.<\/p>\n

<\/p>\n

Articol realizat de Prof. univ. dr.Mircea Miclea, <\/b><\/em><\/p>\n

Facultatea de Psihologie \u0219i \u0218tiin\u021be ale Educa\u021biei\u00a0<\/b><\/em><\/p>\n

Universitatea Babe\u0219-Bolyai, Cluj-Napoca<\/b><\/em><\/p>\n

Articol publicat de\u00a0www.artantik.info<\/a>\u00a0prin amabilitatea autorului<\/b><\/i><\/p>\n

<\/div>\n
$\"\"$
Profesor Mircea Miclea | Surs\u0103 foto: AgerPres\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0<\/strong><\/figcaption><\/figure>\n
<\/div>\n
\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Indiscutabil, tr\u0103im o perioad\u0103 de criz\u0103. Nu numai c\u0103 ne confrunt\u0103m cu riscul \u00eemboln\u0103virii sau decesului din cauza unui virus, dar avem deja primele semne ale unei crize economice majore \u0219i ale unei uria\u0219e crize de \u00eencredere. \u00cen astfel de vremuri, emo\u021biile negative (de la anxietate \u0219i stres, la furie sau disperare) preiau controlul asupra […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[153,159,157,158],"class_list":["post-1042","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole-documentare","tag-coronavirus","tag-covid-19","tag-pandemia-de-cultura","tag-pandemiadecultura"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.artantik.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1042","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.artantik.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.artantik.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.artantik.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.artantik.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1042"}],"version-history":[{"count":18,"href":"https:\/\/www.artantik.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1042\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1069,"href":"https:\/\/www.artantik.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1042\/revisions\/1069"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.artantik.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1042"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.artantik.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1042"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.artantik.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1042"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
Notice: ob_end_flush(): Failed to send buffer of zlib output compression (0) in /home/artantik/public_html/blog/wp-includes/functions.php on line 5493